• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Compost: tipuri, metode de obținere, folosire, beneficii

    agrointeligenta.ro -

    Producerea compostului, tipuri de compost, metode de obținere a compostului, aplicarea compostului în grădină, la legume, pomi sau flori, beneficii ale compostului pentru plante.

    Compostul este materie organică descompusă și transformată în îngrășământ pentru alte plante. Considerat unul dintre cele mai bune îngrășăminte naturale, compostul se poate obține prin diferite metode, într-o perioadă de la circa o lună până la doi ani, în funcție de condiții și de materialele folosite. Producerea de compost poate fi și o afacere profitabilă, dar în primul rând este o metodă de transformare a resturilor vegetale și alimentare într-un produs util și benefic pentru mediu.

    Compostul este rezultat unui proces în care resturile vegetale – iarbă, frunze, resturi de la bucătărie, sunt transformate în îngrășământ organic. Compostul clasic se formează din trei ingrediente: materie verde, materie brună și apă, iar compostarea este o metodă utilizată de foarte mult timp pentru creșterea materiei organice din sol și pentru a crește calitatea solului.

    Ce este compostul

    Ce este compostul

    Compostul este rezultatul procesului de compostare prin care componente vegetale sunt transformate în fertilizant organic. Compostarea se poate realiza în aer liber sau în spații închise, atât în gospodărie, cât și în ferme sau la nivel industrial.

    Dacă ne interesează o definiție a compostului dată de specialiști, Biroul de standardizare din Quebec a definit compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare, care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o fază termofilă.

    Compostarea poate definită ca o metodă de management al procesului de oxidare biologică care converteşte materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fine asemănătoare humusului. Prin compostare se înţelege totalitatea transformărilor microbiene, biochimice, chimice şi fizice pe care le suferă deşeurile organice, vegetale şi animale, de la starea lor iniţială şi până ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebită de cea iniţială, caracteristică produsului nou format, denumit compost.

    Procesul de obținere a compostului

    Cum se obține cel mai bun compost

    Procesul de obținere a compostului include mai multe etape, dar și o serie de principii care asigură obținerea unui compost de calitate. Un prim principiu al compostării este prezența microorganismele care, în procesul de realizare a compostului, consumă oxigen și materie organică. Se eliberează ”la schimb” căldură și dioxid de carbon și se evaporă apa.

    Elemente necesare pentru obținerea compostului

    Carbonul și azotul au un rol important în procesul de compostare, de descompunere și de obținere a compostului. Aceste două elemente reprezintă principala sursă de energie, iar materiile care conțin mult carbon sunt materii brune.

    Azotul, necesar în procesul de obținere a compostului, este o componentă esențială a proteinelor, acizilor metalici, aminoacizilor și enzimelor ca contribuie la creșterea și dezvoltarea microorganismelor. Aceste materii organice sunt denumite materii verzi.

    Raportul carbon – azot pentru o compostare eficientă trebuie să die de 30 la 1 (30:1).

    Dacă este prea puțin carbon, atunci compostul va emana un miros neplăcut, iar dacă avem prea mult carbon, atunci timpul de obținere a compostului va fi mai lung.

    În procesul de compostare, și oxigenul este necesar. Dacă nu se asigură oxigen în timpul compostării, din nou vom avea un miros neplăcut. Este motivul pentru care se întorc grămezile puse la compostare și se folosesc materiale diferite pentru a se preveni compactarea.

    CITIȚI ȘI: Transformarea frunzelor uscate în compost, un îngrășământul organic valoros pentru cultura de legume

    Există trei faze principale ale procesului de compostare:
    • faza 1, stadiul de fermentare mezofilă, care este caracterizat prin creşterea bacteriilor şi temperaturi între 25 şi 40 de grade Celsius;
    • faza 2, stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile, ciupercile şi actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatură de 50-60 de grade Celsius, descompunând celuloza, lignina şi alte materiale rezistente; limita superioară a stadiului termofil poate fi la 700C şi este necesar să se menţină temperatura ridicată cel puţin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor şi contaminanţilor;
    • faza 3, îl constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizează şi se continuă unele fermentaţii, convertind materialul degradat în humus prin reacţii de condensare şi polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil şi poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scădea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.

    Umiditate compost

    Umiditatea necesară pentru obținerea compostului

    Umiditatea, apa, joacă un rol important în obținerea compostului. Microorganismele care fac descompunerea materiilor organice au nevoie de apă, iar dacă nu se asigură necesarul de umiditate, compostarea se oprește. Nivelul minim de umiditate pentru compostare este de 15%, iar umiditatea optimă pentru un proces eficient de compostare este de 50%.

    Dacă umiditatea este mai mare, în procesul de compostare se va emana un miros neplăcut.

    Testarea cu mâna a umidității din compost

    Umiditatea din grămada de compost de poate verifica cu mâna. Dacă luăm o mână de compost și, deși mâna devine umedă, dar nu se scurge apă, atunci avem o umiditate optimă pentru compostare. Dacă picură apă din mână, atunci avem prea mult apă, iar dacă nu simțim umezeală, atunci grămada pentru compostare nu are umiditate suficientă.

    Temperatura necesară pentru obținerea compostului

    Procesul de compostare este generator de căldură, așa că grămada pentru compost va avea o temperatură mai ridicată. Cea mai bună temperatură la nivelul compostului este de până la 70 de grade Celsius.

    Descompunerea materiilor organice se face în condiții bune dacă în interiorul grămezii aveți o temperatură de 25 de grade Celsius. Umiditatea trebuie menținută la 40% pentru a evita combustia.

    Dacă temperatura crește, se distrug patogenii, semințele, buruienile și larvele de insecte.

    Pentru a monitoriza temperatura din grămada pentru compost se utilizează un termometru cu tija lungă sau se poate folosi un termometru electronic.

    Ce se poate pune pentru compost

    Materiale pentru compost

    Ce se pune în compost determină calitatea acestuia și timpul de obținere. Este necesar să se respecte raportul optim carbon – azon C:N, de 30:1, iar pentru acest lucru se poate aplica o regulă simplă: 2 părți materie verde, o parte materie brună. Dacă apar probleme se poate interveni fie cu materie verde, fie cu materie brună.

    Materia pentru compost se pune în straturi.

    Materie verde compostabilă: coji de fructe, coji de legume, iarbă tăiată, zaț de cafea, buruieni, resturi verzi de la gardurile vii.

    Materie brună compostabilă: coji de ouă, pliculețe de ceai și frunze folosite de ceai, frunze moarte, paie și fân, rămurele tăiate, rumeguș, hârtie și carton (din cele nereciclabile, cum ar fi șervețele folosite cu materie organică, hârtie sau cartoane cu resturi alimentare, hârtie cerată cu ceară natural).

    Ce nu se pune în compost

    Anumite alimente nu se recomandă să fie puse în compost pentru că îngreunează procesul.

    Nu se pun în compost: resturi de carne, pește, oase, resturi alimentare cu ulei, lactate, citrice, ouă întregi, fecale de câini sau pisici, cenușă, plante otrăvitoare sau tratate cu insecticide, plante bolnave, lemn tratat chimic, șervețele sau hârtie cu resturi chimic, plastic, metal.

    Mărimea grămezii de compost

    Mărimea grămezii de compost trebuie să fie de circa 1 metru cub. Adică pe un pătrat cu latura de un metru se pun materialele, în straturi, până la o înălțime de un metru.

    Este cea mai bună mărime a grămezii de compost pentru a obține rezultate în timpul cel mai scurt.

    Amplasarea grămezii de compost

    Amplasarea grămezii de compost

    Amplasarea grămezii de compost trebuie să se facă ferit de razele de soare, la un loc umbros. Se alege un loc cu o sursă de apă în apropiere și unde nu bate vântul.

    Grămada de compost se recomandă să fie amplasată direct pe sol pentru ca organismele din sol să ajungă și în grămada de compost.

    CITIȚI ȘI: Cum se obține compostul pentru grădina de legume

    Metode de compostare

    Pentru obținerea compostului se pot utiliza mai multe metode de compostare. În funcție de spațiul disponibil și materialele folosite, puteți alege una dintre următoarele metode de compostare.

    În SUA se practică cel puţin 5 metode de compostare:
    A. Compostarea pasivă în grămadă deschisă;
    B. Compostarea pe platformă, în şire sau în grămezi folosind un încărcător pentru întoarcere, amestec şi mânuire ;
    C. Compostarea pe platformă folosind echipamente speciale de remaniere a grămezii;
    D. Sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate;
    E. Sistem de compostare în container.

    Metodă de obținere a compostului în pământ

    Metode de compostare: Compostare în groapă sau în șanț

    Compostarea în groapă sau în șanț este cea mai simplă metodă de compostare. Se sapă o groapă în pământ suficient de mare pentru groapa de compost. Dacă mergeți pe varianta unui șanț, acesta trebuie să aibă adâncimea de 40-50 cm.

    În groapă sau în șanțul săpat se pun materiile de compostat și se acoperă cu pământul săpat anterior.

    Compostarea direct în pământ nu necesită udare și nici întoarcerea grămezii de compostat.

    Cum se face compostarea în pământ, la groapă sau șanț

    Se sapă o groapă sau un șant de 30-50 cm adâncime. Dacă este vorba de o livadă, se recomandă postarea în groapă de circa 50-50-50 cm, iar pentru grădină se recomandă compostarea în șanț de 50-80 cm lățime (cât vreți să fie straturile) și 30-50 cm adâncime.

    După săpare, pământul scos nu se aruncă, ci se pune pe marginea gropii, fiind util în procesul de compostare.

    Groapa sau șanțul săpat în pământ se umple cu resturile vegetale pentru compost și la final se acoperă cu pământul scos la săpat. După preferințe, se poate pune pământ și în stadiile intermediare.

    Compostarea în pământ se produse în circa 5-6 luni, la finalul cărora veți avea un compost de calitate, un sol fertil.

    Când se face compostarea în pământ

    Compostarea în pământ ca metodă de obținere a compostului în gropi sau șanțuri săpate se face toamna devreme. Compostul obținut va putea fi folosit primăvara la semănat sau la plantări.

    Metoda de compostare în pământ se poate utiliza și prin săparea unei gropi de minim 30 cm adâncime, printre plantele din grădină sau livadă. Solul nou obținut va crește fertilitatea pământului din jurul plantelor și va asigura nutrienți pentru rădăcinile acestora.

    Compostare în container

    Metode de compostare: Compostare în container

    Compostarea în container este o metodă eficientă de obținere a compostului în gospodărie. Containerele pentru producerea compostului sunt de două feluri: staționare și rotative. La această metodă de compostare este obligatorie întoarcerea periodică a grămezii de compost pentru a asigura oxigenul necesar în procesul de descompunere.

    Containerele pentru compostare se pot construi din cutii de lemn sau paleți sau pot avea pereții din plasă de sârmă. Dacă vrem containere rotative pentru compostare, acestea se construiesc dintr-un suport și un butoi cu o ușiță pentru alimentarea cu materie organică.

    Ambele tipuri de containere au avantajele lor:

    Cum se face compostarea în container

    Metoda de obținere a compostului în containere începe cu achiziționarea unui container sau construirea lui. Se recomandă un container de un metru cub sau mai mare, în funcție de câte resturi vegetale avem.

    La baza grămezii de compost se pune un strat de 10-15 cm de ramuri subțiri sau paie pentru a se asigura drenajul și aerarea inițială a grămezii.

    Se vine apoi cu resturile de compostat în straturi de câte 5-10 cm. Se pune un strat de materie bogată în azot, apoi unul de materie bogată în carbon. După fiecare strat se udă. Se continuă până la umplerea containerului.

    Dacă vreți să grăbiți procesul se compostare, puteți adăuga un strat de bălegar – bogat în azot, apoi un strat de materie bogată în carbon.

    La final, grămada de compost se acoperă cu o prelată, cu folie de plastic sau un covor.

    După un timp, puteți întoarce grămada de compost și puteți adăuga și alte materiale pe care vreți să le compostați.

    Timpul de obținere a compostului în containere este de 5 până la 9 luni.

    Când se face compostarea la container

    Compostarea la container se poate face în orice perioadă a anului. Cel mai eficient este să începeți compostarea primăvara pentru a obține compostul într-un timp de 5-6 luni.

    Dacă faceți compostarea în container de toamna, atunci procesul va durat 8-9 luni.

    Metodă de compostare în 3 containere

    Metode de compostare: Compostarea în sistem de 3 containere

    Compostarea în sistem de 3 containere este una dintre cele mai eficiente metode de obținere a compostului. Așa cum spune și numele metodei, aveți nevoie de trei containere staționare, lipite între ele, fiecare de un metru cub.

    Cum se face compostarea în sistemul de 3 containere

    Compostarea în 3 containere se începe prin construirea și montarea containerelor fixe. Este necesar un container de lemn de 3 m lungime și un metru înălțime, cu 2 plăci de lemn de 1 metru înălțime care va compartimenta spațiul în trei spații egale de câte un metru cub fiecare. Tot ansamblu trebuie să aibă un acoperiș – fie unul mare, fie trei separat, în funcție de ce materiale dispuneți.

    În primul container se așază resturile vegetale începând cu un strat la bază de 5-10 cm de crenguțe sau paie, pentru drenaj și oxigenare inițială. Se pun apoi materiile de compostat în straturi – un strat materii cu carbon, apoi unul bogat în azot. Între straturi se stropește bine cu apă. La final se acoperă compostul cu o prelată sau cu folie.

    La prima întoarcere se mută grămada de compost în containerul din mijloc, apoi la următoarea se revine cu grămada de compost în primul container. După această mutare, nu se mai umblă la acest compost până la finalizarea procesului de compostare.

    După umplerea primului container se trece la următoarea compostare, la inițierea compostului în următorul container. Pe măsură ce avem o cantitate mai mare de compost și crește temperatura, materia de compostat se întoarce în cel de-al 3-lea container. Întoarcerile se repetă din containerul 3 în containerul 2 până se umple. Locul final este bine să fie containerul 3.

    Containerul 3 după ce se umple se lasă nederanjat pentru finalizarea procesului de compostare.

    Compostul din primul container va putea fi folosit și se trece la umplerea containerului 2.

    Compostul din containerul 2 trebuie folosit până în momentul în care trebuie întors sau compostul finit din containerul 1 pentru a putea continua cu întoarcerea grămezii din cel de-al 2-lea.

    În acest sistem este important să fie în permanență un container gol pentru a putea întoarce grămada din celelalte.

    Când se face compostarea în 3 containere

    Compostarea în trei containere este un proces continuu, pe toată durata anului. Este o metodă recomandată pentru gospodării și grădini, asigurându-se mereu necesarul de sol fertil și recuperarea materiei organice.

    Metode de compostare: Compostarea rapidă sau metoda Berkeley de compostare

    Cea mai rapidă metodă de obținere a compostului durează doar o lună. Metoda rapidă de compostare se mai numește și Berkley – fiind dezvoltată la Universitatea Berkeley din California, SUA, și a făcut obiectul unui articol separat pe Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    CITIȚI ȘI: Compostul fierbinte sau cum obții un îngrășământ de calitate în doar 18 zile

    Metoda rapidă de compostare are la bază pregătirea în prealabil a masei de compostare astfel încât descompunerea se face mai rapid și la temperaturi mai ridicate, până la 70 de grade Celsius.

    Cum se face compostarea de o lună

    Pentru compostare rapidă prin metoda Berkley se construiește în câmp deschis o grămadă de compost cu dimensiunile de 1,5 m înălțime, 1,5 metri lungime și 1,5 lățime. La fel ca și la alte metode de compostare, se pune un strat de materie bogată în carbon, apoi un strat de materie bogată în azot.

    La mijlocul straturilor se pune un strat activator ce poate fi din urzică, tătăneasă, coada șoricelului sau din compost maturat.

    După 4 zile de la formarea grămezii, compostul se întoarce ca materialul de pe margini, care însă nu a început să se composteze, să ajungă în interiorul grămezii, iar cel din interior – deja parțial descompus, să ajungă la exterior.

    După alte 5 sau 6 zile, temperatura din interiorul grămezii trebuie să ajungă la circa 70 de grade Celsius. Acum apare un mucegai alb care este de fapt o bacterie termofilă care ajută și grăbește descompunerea.

    La metoda rapidă de compostare, grămada de întoarce la fiecare 2 zile.

    După 18-22 de zile, grămada se descompune complet și începe să se răcească. Când s-a răcit, atunci compostul este bun de folosit.

    Când se face compostarea rapidă

    Compostarea rapidă se poate începe oricând – de primăvara până toamna, când aveți nevoie de compost nou. După fiecare strat se udă uniform grămada de compostare.

    Dacă plouă sau se face frig, grămada de compostare se acoperă cu o prelată impermeabilă sau o folie pentru a protecție și pentru ca procesul de compostare să nu fie încetinit.

    Greșeli în procesul de obținere a compostului

    Greșeli frecvente în procesul de compostare

    Mai multe greșeli pot afecta procesul de compostare astfel încât acesta să nu se declanșeze sau să fie întârziat.
    Cea mai frecventă greșeală la compostare este că nu se respectă proporțiile pentru materialele cu carbon în raport cu cele bogate în azot.

    Dacă aveți prea multă materie cu azot – N, puteți completa grămada cu rumeguș în zona de compost de unde vine miros mai puternic. O altă soluție este să întoarceți grămada.

    Dacă nu aveți destule materiale cu azot, atunci grămada nu se va încălzi. În astfel de situații se suplimentează cu iarbă proaspăt tunsă sau cu resturi de la bucătărie.

    Nu se recomandă punerea la compost a următoarelor produse: ouă, brânzeturi, carne. Acestea vor degaja un miros foarte neplăcut. De asemenea, nu se pun buruieni cu semințe pentru că acestea vor rămâne în compost și se vor înmulți în grădină unde puneți pământul fertil.

    La compost nu se pun plante bolnave sau cu atac de ciuperci sau bacterii. Acestea pun în pericol calitatea compostului și așa se pot transmite mai departe bolile plantelor.

    Nu se pun în compost excremente de câini sau pisici care conține patogeni cu risc pentru oameni.

    Dacă grămada este prea umedă sau prea compactată – neaerisită, atunci se declanșează descompunerea anaerobă. În astfel de situații se pune o grămadă de crengi pe perimetrul compostului, imediat lângă și se întoarce grămada peste acest strat de crengi care acționează ca un sistem de drenaj și va ajuta la aerisirea grămezii. Dacă plouă, acoperiți grămada cu material impermeabil.

    Dacă grămada nu se compostează înseamnă că nu are suficientă apă.

    Compost obținut într-un container

    Compostare anaerobă vs. Compostare aerobă. Comparație

    Compostarea anaerobă – la rece și compostarea aerobă – la cald au ambele avantaje și dezavantaje.

    Compost la rece

    Compostarea la rece, anaerobă

    Compostarea anaerobă este numită și compostarea la rece.

    Avantajele compostării la rece sau anaerobe sunt accesibilitatea metodei care o face ușor de aplicat și de către începători. Pentru compostarea la rece nu aveți nevoie de mult spațiu, efortul e minim, consumul de apă este redus și sunt pierderi mici de azot.

    Dezavantajele compostării la rece sunt că necesită o perioadă mai lungă pentru descompunere, nu se distrug decât o parte din semințele de buruieni și se obține mai puțin compost.

    Compostarea la cald, aerobă

    Compostarea aerobă este numită și compostare la cald.

    Avantajele metodei de compostare la cald este timpul scurt de obținere a unui compost de calitate. Se distrug semințele de buruieni și există un control total asupra proceselor de descompunere.

    Dezavantajele metodei anaerobe de compostare, ale compostării la cald este că se folosește mai multă apă, efortul este mai mare și aveți nevoie de o rampă de compostare. Pierderile de azot sunt mai mari, deci și mirosul este mai puternic.

    Calitatea compostului

    Calitatea compostului

    Un compost este de calitate, bun pentru aplicare bun dacă este un produs omogen, de culoare de brun închis sau negru.

    Mirosul compostului este de pământ reavăn, cu bucăți mici, de sub 1 cm.

    Compostul de calitate se depozitează ușor, nu își pierde din calități și nu are semințe viabile de buruieni, nici fitotoxine.

    PH-ul compostului trebuie să fie între 6 și 7,8.

    Ce conține compostul

    Conținutul compostului este determinat de materialele care s-au folosit pentru obținerea lui. Există mai multe analize făcute pe diferite tipuri de compost. Astfel, pentru compostul din gunoi de pasăre, s-a găsit un conținut de azot total de 6,2%, iar cantitatea de azot organic mineralizat a fost între 33,7% și 39,3%. Pentru alte tipuri de compost cantitatea de N organic mineralizat într-un ciclu experimental de 150 zile variază între 12 si 15%.

    Folosirea compostului – beneficii

    Folosirea compostului are numeroase beneficii. Un compost este gata de folosit atunci când temperatura din masa de compostare scade și ajunge la temperatura ambiantă, iar concentrația de oxigen din mijlocul grămezii rămâne peste 5% pentru câteva zile. Acestea elemente se verifică atunci când umiditatea grămezii este de maxim 50% și este suficient volum pentru ca încălzirea să poată apărea.

    Compostul ajută creșterea plantelor și dezvoltarea rădăcinilor. Acolo unde este aplicat, culturile cresc mai repede și au o producție mai mare.

    Compostul reduce reduce viteza de eliminare a elementelor nutritive.

    Compostul are efect de omogenizare a elementele nutritive, asigurând cedarea și utilizarea lor pe o perioadă mai lungă. Se fixează elementele nutritive și se reduce pierderea lor în apa freatică și de suprafață în timpul ploilor.

    Compostul crește porozitatea solului care este mai aerat și care reține mai ușor apă prin capacitatea compostului de a absorbi umiditatea.

    Folosirea compostului de calitate reduce eroziunea solului prin apă și vânt.

    Cum se aplică compostul în grădină, la pomi și culturi agricole

    Compostul e de două feluri: proaspăt și matur (copt).

    Compostul proaspăt (4-6 luni) aflat într-o stare de putrezire și semimaturitate. La acest compost temperatura e scăzută, materialul din frunze dau paie este colorat maro închis și încă mai poate fi distins, dar transformarea în pământ a început.

    Dacă aplicăm compost proaspăt, conținutul substanțelor nutritive pus ușor la dispoziția plantelor, e mai mare decât la compostul matur, motiv pentru care dezvoltarea plantelor este afectată direct. Acizii din produșii de descompunere și transformare pot fi totuși dăunători încolțirii semințelor și rădăcinilor tinere și sensibile. De aceea, acest compost nu e adecvat ca sol pentru însămânțare, pentru
    creșterea plantelor tinere și a culturilor sensibile și nici pentru înlocuirea pământului în care se află deja plante în creștere.

    Cum se aplică corect compostul

    Compostul proaspăt se aplică la pomii fructiferi toamna, în strat de circa 2 cm, care se greblează ușor, superficial.

    Compostul proaspăt se aplică toamna sau primăvara devreme la spanac, praf, cartofi, țelină, porumb, roșii sau dovlecei. Se pune o cantitate de 3-4 kg pe metrul pătrat de grădină cu o lucrare superficială, până la 5 cm.

    Compostul matur se pune toamna, primăvara sau în perioada de creștere la legume. Se aplică acest compost la fasole, mazăre, cartofi, sfeclă, ridichi sau salată. Se utilizează în strat de 1-2 cm sau 1-3 kg pe metrul păstrat, cu o lucrare de suprafață.

    Pentru gazon se pune compost matur primăvara sau aproape de vară, în cantitate de 1 kg pe metrul pătrat cernut prin ciur sau sită cu găuri mari.

    Compostul se pune la flori toamna și primăvara, în cantitate de 1 kg la metru pătrat, cu o lucrare superficială a solului.

    Compostul se aplică întotdeauna superficial, nu se sapă în el adânc și nici nu se lasă stratul deasupra să se usuce. Cel mai bun pământ se ține acoperit cu un strat vegetal subțire (paie, frunziș, iarbă uscată, urzici).

    La compostul matur există pericolul unei supradozări. Totuși compostul care provine din întreaga grădină trebuie să fie redistribuit egal pe întreaga suprafață pentru a nu se ajunge la o prea mare densitate a substanțelor nutritive la straturile de legume.

    Probleme la aplicarea compostului

    Compostul se aplică culturilor în timpul sezonului numai dacă descompunerea s-a făcut corespunzător.

    Nu se pun compost la plantele tinere sau recent transplantate deoarece materia cu un raport carbon-azot ridicat intră în competiție cu rădăcinile plantelor pentru azotul din sol.

    Dacă după aplicarea compostului, plantele nu mai cresc și butonii florali se îngălbenesc și mor, atunci compostul acela nu a corect compostat. Se corectează prin adăugarea în substrat a îngrășămintelor pe bază de azot, dar, din păcate, probleme nu este reversibilă pentru acel ciclu de dezvoltare.

    Cantitate de compost într-o gospodărie

    Cât compost se poate produce într-o gospodărie

    De la o familie cu 4 membri rezultă anual, de pe o grădină de circa 500  de metri pătrați aproximativ 3-4 m de material pentru compost din care rezultă circa 1-2 metri cubi de compost matur.

    Compostul nu este un fertilizant

    Compostul ajută la refacerea proprietăților solului deteriorat sau cu exploatare intensivă. Compostul nu este considerat un îngrășământ deși conține elemente care ajută la creșterea plantelor.

    Compostul acționează ca un îngrășământ atunci când este utilizat împreună cu fertilizanți ajutând plantele să aibă acces la elementele nutritive pe o perioadă mai lungă decât dacă ar fi aplicați doar fertilizanții.

    Comercializarea compostului. Venituri și condiții

    Producerea de compost poate fi o afacere profitabilă. Comercializarea compostului se face conform legislației în vigoare care obligă producătorul să furnizeze un certificat care să conțină informații precum: umiditatea compostului (trebuie să fie sub 50%), conținutul de azot total (peste 1,5% la substanță uscată), raportul carbon-azot C:N (trebuie să fie de 10:18) și un pH între 6 și 7,8.

    CITIȚI ȘI: Idei de afaceri: O firmă scoate bani din pământ de flori obţinut din frunze

    Pe eticheta compostului ambalat trebuie să fie trecute: numele și adresa producătorului, materialele din care s-a obținut compostul și recomandări de utilizare și aplicare.

    Comercializarea compostului se poate face direct sau prin intermediari, magazinele de bricolaj fiind un partener solid în acest sens.


    Te-ar mai putea interesa

    Roșia sălbatică, o capcană bio pentru gândacul de Colorado Apa de salcie: preparare și folosire pentru înrădăcinarea plantelor Agricultura Ecologică, o realitate tot mai prezentă în fermele din România. Ediție Specială joi, 11 iunie, de la ora 13:00!

    Ultimele știri

    Ministrul Adrian Chesnoiu despre Legea porcului: ”Nu se va aproba! Nu o susțin!” În Germania, FrieslandCampina a crescut prețul laptelui până la nivelul de 43,72 eurocenți/litru Lizină în hrănirea porcilor. Probleme cu stocurile, crescătorii caută înlocuitori