• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Amintirile unui fost președinte de CAP din perioada comunistă: Ce a fost și ce a ajuns agricultura județului Mehedinți

    agrointeligenta.ro

    Înainte de 1989, agricultura în judeţul Mehedinţi era delimitată strict pe zona de sud, pretabilă culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui ş.a.) şi zona de nord, unde dezvoltat era sectorul pomicol.

    Nimic nu se făcea la întâmplare, totul era bine pus la punct, cu un sistem de irigaţii ce se întindea în Mehedinţi pe 80.000 de hectare.

    „România era considerată grânarul Europei încă din anii 1938 când cu tehnica şi tehnologia de atunci reuşeau să se lucreze aproape toate suprafeţele disponibile, se livra foarte mult la export şi din acest motiv producţiile realizate o puneau în situaţia de a fi considerată <>. Până în 1989 se lucrau toate suprafeţele de teren, cu toate că producţiile obţinute nu mai ţineau pasul cu producţiile realizate în Europa Occidentală, Franţa, Germania, Anglia, care în jurul anilor 1990 realizau producţii de peste 8 tone la hectar de exemplu, iar România producţia era în medie de 3-3,5 tone de grâu la hectar”, spune unul din marii specialişti în agricultură în Mehedinţi, inginerul Gheorghe Firu, fost preşedinte de CAP la Cioroboreni în perioada comunistă.

    gheorghe firu mehedintiPlantaţii pomicole, în nord

    Astfel, în partea de sud a judeţului Mehedinţi se realizau producţii de 4-5 tone de grâu la hectar şi până la 10 tone de porumb la hectar întrucât erau foarte mari suprafeţe de teren care se irigau.

    În zona de munte a judeţului Mehedinţi, partea de nord, erau amenajate foarte multe plantaţii pomicole, erau circa 15.000 de hectare cu suprafeţe pomicole. Din păcate, după 1989, retrocedările au dus la distrugerea acestor plantaţii pentru că proprietarii nu s-au îngrijit de ele, astfel că în momentul de faţă în judeţul Mehedinţi nu mai există nicio plantaţie pomicolă.

    Nici sectorul zootehnic nu era neglijat, în Mehedinţi fiind amenajate foarte multe complexe de îngrăşare a porcului, la Gruia, la Balta Verde, la Gârla Mare, la Salcia, la Halânga. Acum în Mehedinţi sunt deschise câteva astfel de complexe , dar cu efective mult mai mici de animale.

    „Nu mai spun de efectivele de vaci, cred că suntem la un sfert faţă de efectivele care erau în anii respectivi”, este de părere inginerul Firu.

    Sistemul de irigaţii, distrus

    După 1989 însă, odată cu schimbarea formei de proprietate, terenul s-a fărâmiţat foarte mult, producţiile s-au prăbuşit, nu s-au mai putut aplica tehnologiile care se aplicau înainte de 1989, producţiile au scăzut foarte mult. Şi peste toate astea, sistemul de irigaţii a fost distrus, vandalizat de hoţi, fără ca nimeni vreodată să fie tras la răspundere pentru acest jaf.

    Mehedinţiul avea amenjată înainte de 1989 o suprafaţă de 80.000 de hectare pentru irigaţii. Erau două sisteme mari de irigaţii, Crivina-Vânju Mare şi Izvoare-Cujmir. Acum, fermierii se roagă la Dumnezeu pentru o ploaie ca să le salveze culturile …

    „Dunărea curge pe lângă noi şi culturile se usucă”

    „Cea mai stringentă problemă este cea a irigaţiilor. Cu toate că s-a încercat în ultimii 25 de ani refacerea sistemului de irigaţii, nu s-a reuşit acest lucru. România avea amenajate pentru irigaţii 3,5 milioane de hectare, acum din păcate nu se irigă decât câteva sute de mii de hectare la nivelul ţării. În judeţul Mehedinţi, din 2004 nu s-a mai irigat aproape nimic sau chiar nimic. Se încearcă acum prin anumite măsuri prin planul naţional de dezvoltare rurală să se atragă fonduri europene însă va fi foarte greu să se refacă aceste sisteme de irigaţii. (…) Pare un paradox, Dunărea curge pe lângă noi şi culturile se usucă pentru că nu am fost în stare nici măcar să fi păstrat ce am avut. Dacă reuşeam să păstrăm ce am avut, irigam poate nu 80.000 de hectare, dar măcar 30.000-40.000 de hectare. Aşa trebuie să ne rugăm la cel de Sus, să aşteptăm să plouă”, spune Gheorghe Firu.

    Comuniștii „umflau” producțiile

    În ciuda producţiilor mulţumitoare, comuniştii aveau însă obiceiul să „măsluiască” cifrele, să „umfle” rezultatele obţinute pentru a da bine în faţa organelor de partid. Unele „producţii” erau de domeniul paranormalului, dar în acel avânt comunist nimeni nu le mai punea la îndoială.

    Citiți mai multe pe www.adevarul.ro

    Foto: adevarul.ro

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Cosmin Micu renunță la floarea-soarelui: „E mai ușor să fac 4 t/ha la rapiță decât 3 t/ha la floare” Forumul de la Neptun. Mohammad Murad, despre fermieri și retaileri: „Li se ia comision de 300%, iar profitul se exportă” Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Baloți de lucernă furați în toiul nopții. Hoții au fost identificați cu ajutorul camerelor video din comună

    Ultimele știri

    Zvon privind demisia șefului ANSVSA, infirmat de Alexandru Bociu: „Avem o criză importantă de gestionat” Agrii România respinge concluziile Consiliului Concurenței și își reafirmă angajamentul față de fermieri și parteneri Ucraina cere de la UE ajutoare de 220 milioane euro pentru a-și finanța fermierii Cezar Gheorghe: „Statul trebuie să prioritizeze cererea românească și să protejeze piața cerealelor” Tradiția și munca duc vinul românesc în legendă. Poveste de la Beciul Domnesc pentru Campioni pe teren