Fermierii din Cooperativa ”Biruința Olteniei” produc brichete și peleți din paiele rămase pe câmp!
Angelica Lefter -
Paiele rămase pe câmp – transformate în brichete și peleți. O investiție gândită și pusă în practică de o cooperativă ce numără peste 30 de membri și care a accesat fonduri europene pentru a valorifica în totalitate producția vegetală.
Cooperativa ”Biruința Olteniei” din comuna Dobrun, Olt, are cinci membri fondatori și, pe parcurs, alți 28 de membri noi s-au alăturat, suprafața exploatată ajungând acum la 250 de hectare de teren agricol. Fermierii cultivă cereale și plante oleaginoase, iar după fiecare recoltare, o problemă o reprezentau resturile vegetale. De aici ideea de a le valorifica pentru un venit direct.
Producția de peleți de la Cooperativa ”Biruința Olteniei” nu înseamnă doar o singură unitate, ci sunt trei fabrici, cu o strategie individuală pentru finanțare, după cum ne-a declarat Marius Firicel, din partea Cooperativei.
”Noi o să avem trei fabrici, suntem trei furnizori, dar pe un singur brand. Primul furnizor a avut două proiecte accesate, pe StartUp Nation și unul pe POCU, și are o fabrică de brichete din paie și acum i-a dat drumul la cea de peleți din paie. La noi urmează, pe cooperativă, tot așa să avem o parte de peleți din paie pentru partea de ars și peleți furajeri din lucernă pentru partea de animale. Pe încă o societate o să fie o fabrică ce o să aibă două linii mai mari de brichete și o linie de peleți. Brichetele sunt ca niște lemne care se pun pe foc, doar că sunt din paie”, a explicat Marius Firicel, precizând că inițiativa a fost primită cu căldură de membrii cooperativei care sunt conștienți că problema surselor de încălzire va fi tot mai mare, inclusiv pentru că se dorește eliminarea lemnului și a cărbunelui din proces.
Investiția în fabricile de peleți nu este mică, dar fondurile europene ușurează viața fermierilor. Toate cele trei fabrici vor lucra în parteneriat și realizate cu fonduri nerambursabile, iar suma totală investită se va ridica la 600.000 de euro. Funcționarea lor implică și mână de lucru.
”Pe Măsura 6.4 urmează să achiziționăm o fabrică ce este mai mare decât celelalte, produce cât amândouă la un loc. Fabricile sunt mecanizate, dar avem și lucrători, cei care lucrează și la fermă. Unitățile sunt destul automatizate, mai puțin ambalatul. Închiderea este semi-automatizată: trebuie să ia omul sacul, să îl cântărească și apoi să îl ducă la mașina de lipit sacii. Paiele sunt strict de pe terenurile noastre. Nu este necesar să mai luăm deocamdată din altă parte”, a menționat reprezentantul Cooperativei ”Biruința Olteniei”.
Marius Firicel ne-a mărturisit că membrii cooperativei nu au vizitat până acum altă unitate de producție a peleților din paie, despre care spune că nu ar mai fi în zonă. Randamentul afacerii este, însă, unul promițător.
”Dintr-o tonă de paie se obține o tonă de peleți sau brichete. Puterea calorică este fix ca cea a lemnului,dar ca și avantaj este la jumătate de preț. Producția în sinea lor este ecologică, nu se folosesc substanțe chimice pentru legarea lor, lignina din paie ajută la acest lucru. Peleții au densitate bună, se manipulează ușor, nu necesită spargere sau uscare. Peleții sunt ca niște granule. Emisiile de noxe sunt foarte mici, aproape inexistente față de lemn”, a mai spus tânărul oltean.
O tonă de peleți din paie se vinde cu 1.000 de lei, iar o tonă de brichete cu 600 de lei
Marius Firicel a declarat că cererea pentru astfel de produse pe piața din România este destul de mare. O tonă de peleți se vinde cu 1.000 de lei, mult mai ieftin decât lemnul.
”Pe partea de brichete nu facem față cu cererea, o să producem undeva la 2 tone de brichete pe oră. Pe partea de peleți încă e destul de dificil pentru că peleții au nevoie de niște injectoare speciale cu auto-curățire, dar pe care urmează să le importăm și să le punem la dispoziția oamenilor. O tonă de peleți are prețul de 1.000 de lei, pentru ca cantități mari coborâm la 900 de lei, iar pentru partea de brichete undeva la 600 de lei și putem coborî undeva la 550 de lei. Ne solicită persoane fizice care ardeau lemnul în centralele pe lemn și acesta a devenit din ce în ce mai puțin accesibil. Pe partea industrială, cei care le folosesc la marile injectoare industriale”, a menționat Marius Firicel.
Cenușa rezultată din arderile peleților din paie poate fi utilizată ca îngrășământ agricol
Reprezentantul cooperativei ”Biruința Olteniei” spune că cenușa rezultată în urma arderii acestor peleți și brichete din paie poate fi utilizată ca fertilizator în grădini: ”Cenușa se poate folosi ca și fertilizant deoarece se depune siliciu. Orice persoană poate să ia cenușa și să o pună la plante, să-și fertilizeze grădina.”
Pe partea de fabrici, planurile de viitor ale cooperative includ producerea a 3 tone de brichete pe oră, la fel și pentru peleți. Marius Firicel a explicat că acum se produc undeva la 300 de kilograme pe oră de brichete și 600 de kilograme pe oră de peleți.
”Comenzi au fost preluate de aici din zonă. Nu facem față cererii, nivelul producției este acum destul de mic. Ulterior vom produce mai mult și vom încerca să intrăm în magazine specializate. În momentul în care putem produce o cantitate mare, putem să negociem. O bună parte din costul de producție al brichetelor și peleților este raportat acum la costul de manipulare al paielor. Deocamdată nu putem să achiziționăm paie de la o distanță foarte mare. Dacă depășim aria de 20 de kilometri nu mai devine sustenabil”, a conchis Marius Firicel.
