Surse: Conducerea Consorţiului Agroaliment va fi asigurată de un preşedinte ales pe 2 ani şi trei vicepreşedinţi. Vezi numele vehiculate!
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Discuţiile pentru fondarea Consorţiului Naţional Agroaliment sunt avansate. Potrivit surselor Agrointeligenţa, ieri s-a stabilit formula de conducere: un preşedinte şi trei vicepreşedinţi care vor asigura coordonarea şi reprezentarea agriculturii şi industriei agroalimentare la Bruxelles şi în dialogul cu Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În proporţie de 75%, şansele sunt ca primul preşedinte al Consorţiului Agroaliment să fie Aurel Popescu, preşedintelui Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN). Spunem primul preşedinte pentru că durata unui mandat al conducerea Agroaliment va fi de doi ani. Totodată, un alt nume probabil pentru a conduce noua alianţă este Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, cotat însă cu şanse mult mai mici.
În funcţiile de vicepreşedinte – trei la număr, sunt vehiculate numele lui Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR şi Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, dacă aceasta nu va întruni susţinerea necesară pentru a fi chiar preşedintele Agroaliment.
Vă reamintim că pe 4 aprilie, în cadrul unei întâlniri restrânse la București – cinci federații din agricultură și industrie alimentară: LAPAR, PROAGRO, FCBR, ROMALIMENTA și ROMOVIS , au înființat o Alianță cu scopul formării Consorțiului Național AGROALIMENT. Comunicarea a fost făcută apoi publică printr-un comunicat de presă semnat de către Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, Alex Jurconi (Pro Agro), Sorin Minea (Romalimenta), Claudiu Frânc (FCBR), Ionică Nechifor (Romovis), Adrian Popescu (Asociația Pomicultorilor) și Gheorgeh Bejan (OIZNR).
Care este scopul consorțiului Agroaliment
”În vederea creșterii transparenței și a asigurării unui echilibru mai bun între interesele reprezentate, este necesar să se reexamineze dialogul în grupurile consultative care se ocupă de probleme legate de agricultură și să se asigure cadrul unui dialog civil în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, inclusiv în ceea ce privește aspectele internaționale, precum și să se definească atribuțiile și structura acestora”, se arată, foarte clar, într-o directivă a Comisiei Europene publicată la finele anului trecut.
Directiva UE mai arată că toate informările privind chestiunile agricole naționale ale fiecărei țări vor fi aduse la cunoștința UE tocmai de aceste grupuri noi de dialog, de către reprezentanții desemnați ai consorțiilor. Astfel, printre atribuțiile grupurilor se numără și ” să desfășoare un dialog periodic cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală și la punerea sa în aplicare, și în special cu privire la măsurile pe care Comisia este invitată să le ia în acel context, inclusiv referitor la aspectele internaționale în materie de agricultură”. Fără o astfel de supraorganizație, interesele fermierilor români vor rămâne atârnate pe la ușile CE, în spatele cărora, agricultorii din alte țări, reprezentați conform noilor reguli, vor avea toate avantajele.
Vom reveni cu informaţii.
