• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Despăgubirile la care au dreptul persoanele expropriate în scopul realizării unor obiective de interes național, județean și local

    agrointeligenta.ro -

    Despăgubirile la care au dreptul persoanele expropriate în scopul realizării unor obiective de interes național, județean și local. Legislația în vigoare, condițiile de despăgubire și sumele care se plătesc de către stat fac obiectul unei analize realizate de către avocatul Sorin Strătulă, avocat partener în cadrul Strătulă & Asociații.

    Acordarea de despăgubiri proprietarilor sau titularilor de alte drepturi reale pentru imobilele expropriate este reglementată, cu caracter de principiu, care decurge din garantarea de către stat a dreptului de proprietate, în Constituție care prevede, la art. 44, că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, arată Sorin Strătulă, Avocat Coordonator în cadrul casei de avocatură Strătulă și Asociații.

    Dacă în privința cerinței ca despăgubirea să fie prealabilă – adică să fie achitată înainte că proprietarul sa fie deposedat de bunul sau prin expropriere – nu pot exista divergențe, în privința caracterului drept al despăgubirii – în sensul de a reprezenta valoarea reală a bunului expropriat – inclusiv în Constituție se prevede ca, în caz de divergență, despăgubirile se stabilesc prin justiție.

    Cadrul juridic general care reglementează procedura exproprierii de imobile este reprezentat de Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.

    În ceea ce privește despăgubirea, art. 26 din Legea 33/1994 prevede că aceasta se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum și instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceştia.

    Este de remarcat faptul că reglementarea internă generală în domeniul exproprierii este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, având în vedere că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat faptul că obiective legitime, de utilitate publică, cum ar fi realizarea unor reforme economice sau de justiţie socială, pot milita pentru o indemnizaţie inferioară valorii de piaţă a imobilului (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54).

    Cadrul juridic special, care reglementează procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, este reprezentat de Legea 255/2010.

    Între aceste obiective se numără, spre exemplu, lucrări de construcţie, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes naţional, judeţean şi local, lucrări de construcţie, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrări necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul și de modernizare a reţelei existente, lucrări de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a infrastructurii de transport naval etc.

    În cazul exproprierilor necesare pentru realizarea obiectivelor de interes naţional, judeţean şi local, astfel cum sunt acestea definite de Legea 255/2010, în etapa administrativă, despăgubirile sunt estimate de către expropriator, pe baza unui raport de evaluare întocmit, având în vedere și expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici.

    În măsura în care expropriatul este nemulţumit de cuantumul despăgubirii stabilite în etapa administrativă, acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente care va numi o comisie de experţi compusă dintr-un expert numit de instanţă, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.

    În conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 din Legea 255/2010, astfel cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 233/2018, experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.

    Se remarcă, așadar, o diferență notabila între norma generală reprezentată de art. 26 din Legea 33/1994 – conform căruia, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum și instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului – și norma specială, reprezentată de art. 22 alin. 6 din Legea 255/2010 – care statueaza că experții și instanța vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.

    Se pune, astfel, problema dacă în cazul exproprierilor necesare pentru realizarea unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, despăgubirile se stabilesc exclusiv în baza expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor publici sau dacă despăgubirile trebuie să țină cont și de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel, precum și de daunele aduse proprietarului.

    Având în vedere această diferență de reglementare, Curtea de Apel Cluj – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 15 iunie 2021, în Dosarul nr. 1.602/117/2020, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

    Dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează în sensul că valoarea despăgubirilor se stabileşte exclusiv prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate sau vor fi avute în vedere și criteriile prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994? 

    Pentru a răspunde la aceasta întrebare, prin Decizia 78 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casatie și Justiție a facut următorul raționament:
    – În deplin acord cu deciziile anterioare ale Curtii Constituționale, instanța supremă a stabilit că Legea nr. 33/1994 reprezintă cadrul normativ general în materie de expropriere, în timp ce Legea nr. 255/2010 constituie reglementarea specială în materie de expropriere atunci când această măsură este dispusă în vederea realizării unor obiective specifice de interes naţional, judeţean și local, astfel cum acestea sunt stabilite în art. 1 din lege;
    – indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, această normă trebuie, în mod obligatoriu, să satisfacă exigenţa constituţională a dreptei (şi prealabilei) despăgubiri, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii;
    – dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 au, asemenea actului normativ căruia îi sunt integrate, un caracter special, conferit de domeniul specializat al obiectivelor de interes naţional, judeţean şi local, fără însă a avea și un caracter derogator de la imperativul dreptei despăgubiri, garanţie consacrată de întreaga reglementare-cadru în domeniul exproprierii din dreptul intern, care este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale.

    În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns la întrebarea adresată de Curtea de Apel Cluj în sensul că, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de „expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate„, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

    În conformitate cu dispozițiile art. 521 Cod procedură civilă, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în ce privește cuantumul despăgubirilor datorate expropriaților în temeiul Legii 255/2010 este obligatorie pentru toate instanțele de judecată, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, respectiv de la data de 15.12.2021.

    În concluzie, persoanele expropriate în scopul realizării unor obiective de interes național, județean și local au dreptul la despăgubiri care să reflecte atât valoarea de piață a imobilelor, cât și daunele aduse prin expropriere (evident în cazul în care exproprierea a cauzat și alte prejudicii în afară de pierderea dreptului de proprietate asupra imobilului).


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA: Plățile la zi efectuate în conturile fermierilor! OUG: 500.000 de euro – ajutor pentru procesarea grâului, porumbului și floarea-soarelui de la fermieri Amenzi noi pentru fermieri. Documentul, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii

    Ultimele știri

    Anunț urgent de la APIA pentru fermierii care primesc microgranturile de 5.000 euro Galera™ Super – Cea mai utilizată soluție în toamnă pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de rapiță! Ce producție așteaptă o fermă din Brăila de la hibridul de porumb Olt