Producătorul hușean Emil Enache s-a înscris în Forța Fermierilor: ”Panificația e în agonie! Agricultura are nevoie de o strategie pe 5, 10 și 20 de ani. Cine nu respectă strategia, să răspundă penal!”
Daniel Befu -
Asociația Forța Fermierilor își îmbogățește rândurile cu încă un reputat fermier. Cunoscut în zona Moldovei, Emil Enache e atât cultivator, cât și procesator. Producătorul speră ca prin unirea forțelor, agricultorii români să forțeze factorii de decizie să genereze și să își asume în mod responsabil o strategie de sprijinire a evoluției domeniului pe termen scurt, mediu și lung.
Producătorul Emil Enache (63 ani) din Huși, județul Vaslui a luat decizia de a deveni membru al Asociației Forța Fermierilor. Antreprenorul s-a apucat de business în chiar zorii democrației, respectiv în 1990, când a luat în locație de gestiune o moară de stat. În prezent a ajuns să dețină investiții în cultură mare, horticultură, morărit și panificație. Pe partea de cultură mare, Emil Enache lucrează 3400 ha de teren agricol, în timp ce în horticultură deține o investiție de 3 milioane euro, într-o ultramodernă fermă horticolă, prevăzută cu instalații automatizate de fertirigare produse de Netafim. E vorba de o unitate de producție mixtă, împărțită între livezi de prun, alun și struguri de masă. Însă latura de business cea mai cunoscută a lui Emil Enache este compania fanion ”Enache Morărit”, unul din liderii locali de produse de panificație și producător al unuia dintre cele mai de calitate mălaiuri grișate din România.
Pasul făcut de producătorul hușean vine după un an de zile de monitorizare atentă a pașilor făcuți de Forța Fermierilor în apărarea intereselor producătorilor agricoli. ”M-am alăturat la această structură asociativă, deoarece cred că ea poate să reprezinte o Forță în emiterea planurilor strategice pe termen lung pentru agricultura românească. După revoluție, România nu a avut niciodată o strategie de dezvoltare pe termen lung, în care să își propună să folosească resursele naturale pe care ni le-a dat Dumnezeu. Întotdeauna s-a făcut numai contra naturii ce s-a făcut. În momentul când s-a făcut împroprietărirea și dispunerea terenurilor către proprietari, în același timp n-au venit cu o lege sau cu un sistem în care să nu dea voie să se fărâmițeze terenurile. Ceea ce am obținut în ‘89, având suprafețe foarte mari de teren comasate, trebuia păstrat. Nu a venit nici o lege în cei 32 de ani în care să se favorizeze comasarea terenurilor”, semnalează Emil Enache una din marile probleme cu care se confruntă producătorii români, la unison.
Însă fărâmițarea terenurilor nu a fost unicul efect negativ al acelei legislații care s-a dorit a fi una reparatorie față de românii cărora li se confiscaseră terenurile în primele decenii de existență a regimului comunist. Modul deficitar de aplicare a legislației, a avut un impact negativ asupra clasei de calitate a solului, atenționează Emil Enache, care consideră că folosirea termenului ”contra naturii” nu e deloc prea dură, în contextul impactului negativ pe care acțiunile autorităților centrale și locale l-au avut asupra acestei ramuri strategice a economiei, Agricultura.
”S-au erodat terenurile, pentru că punerea în posesie la momentul acela a fost făcută de către oameni complet neprofesioniști. În zonele deluroase din Moldova, Transilvania și zona subcarpatică, în loc să pună în posesie după curba de nivel, punerile în posesie s-au făcut deal-vale și 30 de ani s-a arat deal vale. Nu e contra naturii să ari deal vale? E contra naturii să ari, dar dacă mai și ari deal-vale? Milioane de tone de strat fertil s-au dus aiurea, pe apa sâmbetei, în cele 3 decenii de capitalism, fiindcă la cârma țării nu am avut buni strategi și la nivel local nu au existat profesioniști”, abordează mai în detaliu problema, producătorul din Huși.
Deoarece sectorul de agribusiness include și procesarea materiei prime, iar Enache Morărit e o companie cu reputație solidă în piață, Emil Enache deține expertiza necesară pentru a puncta și presiunile dramatice cu care se confruntă în prezent breasla procesatorilor din morărit-panificație. ”În România produsul pâine este un «produs social». Este cel mai mic ca valoare din Europa. Nu e normal să se întâmple asta. Marea majoritate a activității de panificație este în agonie, mai ales acum, după ce a primit și șutul sub centură reprezentat de scumpirea la gaze și la energia electrică. Eu vă spun din experiența practică, că prefer să vând materie primă, decât să vând produs finit. Vă dați seama, grâul a ajuns undeva la 1.28 lei/kg, în timp ce prețul pâinii a rămas «ca pe vremea lui Gheorghiu Dej». E clar că undeva este o ruptură de logică. Reprezentanții noștri din panificație au spus că trebuie să mărească prețul de vânzare al pâinii către consumator și s-a decis o creștere de 15%. Dar cei 15% nu rezolvă nici pe departe problema, atâta timp cât energia electrică s-a dus în sus cu 500%. Gazele nici nu mai știu cu cât. Măsurile care s-au luat de către Guverne, cu liberalizarea energiei, eu zic că-s aberante în toată Europa. Poate greșesc, dar eu spun că decizia de a liberaliza o piață o poți luat când ai echilibru de producție. Mă uit la cât consum am și mă asigur că am producție de energie de 110%, deci cu 10% mai mult, pentru că trebuie să iau în calcul și dezvoltarea companiilor, deci și a consumului, pe următorii câțiva ani. Dacă eu liberalizez când consumul meu e net superior producției, aceea nu mai e liberalizare”, trage un semnal de alarmă producătorul asupra acestor anomalii, care distorsionează negativ întregul sector.
Emil Enache a ținut să sublinieze că problema semnalată este una generică, la nivel personal fiind mai puțin lovit de această criză a energiei, deoarece prin investițiile în energie verde implementate la nivelul grupului Enache Morărit, e mai puțin expus la scumpirile de gaze și electricitate, decât restul actorilor din panificație.
Intrarea în Forța Fermierilor vine din convingerea puternică a lui Emil Enache că prin strângerea rândurilor, fermierii își vor face auzit glasul și, deși e mult prea târziu, autoritățile vor veni până la urmă cu o viziune transpartinică asupra direcției de sprijin a dezvoltării Agriculturii României.
”Cea mai mare așteptare este de a convinge tot spectrul decidenților politici, de orice culoare ar fi ei, să se așeze la masa dialogului cu fermieri și academicieni și să facă un plan strategic pe 5, 10, 15 și 20 de ani. Pe etape cincinale, ca pe timpul comuniștilor. Dacă e curios cineva să studieze istoria de dezvoltare a Japoniei, o să vadă că planurile de dezvoltare în Japonia sunt cele pe care le-am spus eu. Nimic nu se dezvoltă haotic în lumea asta. Numai noi credem că suntem într-o economie de piață liberă care poate funcționa fără strategie. Libertate fără reguli înseamnă haos. Asta vreau eu. Nu vreau sprijin la nivel personal pentru afacerile mele. Vreau un plan strategic, pe care în momentul când factorul de decizie nu-l respectă, să fie pasibili de pușcărie. Când am hotărât ceva împreună și zicem că-i fezabil și se poate, nu mai există cale de întors. Cine a făcut cale întoarsă de la direcția de dezvoltare decisă, să plătească inclusiv cu libertatea și cu averea. Să văd eu dacă se vor mai îngrămădi politicienii români ca să fie secretari de stat și miniștri. Acum își permit, fiindcă nu există responsabilitate. Pe orice decident care se va abate de la planul strategic, să scrie «Puș-că-ri-e» Nu să vină cu scuze, fiindcă nimeni nu trăiește în lumea asta cu scuze, cu excepția unora dintre politicieni. Ce, eu, ca administrator de societăți care are 32 de ani de antreprenoriat în spate, dacă mă duc la bancă cu scuze, mă crede banca?”, opinează producătorul.
