Fermă de oi Lacaune în județul Sibiu. ”În maxim 5 ani vom asista la o dispariție a ciobănitului în timp de iarnă, la rulotă!”
agrointeligenta.ro -
Fermă de ovine Lacaune în județul Sibiu, în zona Marpod. Un crescător de animale a investit în rasa franțuzească Lacaune care se adaptează foarte bine condițiilor din România și care ” care se profilează ca fiind de lapte-carne dar are și linii de carne-lapte”, potrivit europarlamentarului Daniel Buda, care a vizitat exploatația.
”De când “e lumea și pământul”, în zootehnie sunt trei principii care trebuie respectate: rasă, casă și masă! Iar mai nou ar trebui adăugat și “politicieni responsabili“ care să îți garanteze piețele de desfacere și să le țină piept celor care vor blocarea sectorului! Fără să fie programată de dimineața, printr-un complex de împrejurări, la acest final de săptămână, am ajuns în zona Marpod, județul Sibiu, un județ care își revendică pe bună dreptate titlul – “un leagăn al oieritului”! Am poposit la un cunoscut al locului și practicant al oieritului. Dar al unui oierit “altfel“ și aș spune eu, al unuia de calitate, către care ar trebui să se îndrepte toți cei care vor să producă lapte de oaie! Mihai a investit încă din 1999 într-o rasă specializată de lapte, respectiv în Lacaune! O rasă din Franța care se adaptează perfect la condițiile din România și care se profilează ca fiind de lapte-carne dar are și linii de carne-lapte. Cei din domeniu cunosc diferența!”, spune europarlamentarul român ce deține și funcția de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.
”În maxim 5 ani vom asista la o dispariție a ciobănitului în timp de iarnă, la rulotă!”
Daniel Buda nu contestă supremația rasei Țurcane care predomină în fermele românești. ”Fără discuție, în România de astăzi, rasa Țurcană este predominanta, cred că undeva la 85% din efective sunt din aceasta rasă. Calitățile ei sunt excepționale: rusticitate și plasticitate deosebită, ceea ce se traduce în rezistența la boli în general, la pododermatite, fătari ușoare chiar și în zăpadă, mânca de sub zăpada cum mai spun unii, ceea ce desigur determină un preț de cost mai scăzut! Dar! Există un mare DAR, care trebuie să dea de gândit atât autorităților publice, cât și șefilor de asociații din sector și în final actorilor și practicanților acestui sport greu! I-aș spune chiar sângeros având în vedere frigul de afară și că suntem în perioada fătărilor. Iar când spun asta mă refer la actuala realitate care nu poate fi contestată. În primul rând, lipsa forței de muncă mai ales în sectorul zootehnic a devenit un factor limitativ și distructiv având în vedere câte ferme s-au închis din aceste motive și condițiile grele din sector. Tocmai de aceea, îmi permit să estimez că în maxim 5 ani vom asista la o dispariție a ciobănitului în timp de iarnă, la rulotă! Nu vom mai vedea astfel de stâni, decât așa cum vedem în America rezervațiile de indieni pentru aducere aminte, iar copiii și nepoții noștri vor spune că exagerăm doar pentru a atrage turiști!”, spune Buda.
”Este complicat să mai găsești azi oameni care să fie dispuși să doarmă afară pe timp de iarnă”
Europarlamentarul arată că găsirea forței de muncă este principala problemă a oieritului și cea care va schimba complet regimul de creștere al oilor: ”Este complicat să mai găsești azi oameni care să fie dispuși să doarmă afară pe timp de iarnă la -15, -20 de grade, să iasă în dric de noapte să se bată cu lupii sau șacalii tot mai numeroși, ori să îți facă fătările care de regulă sunt noaptea! Este complicat și să te trezești la 4 dimineața, să tragi din țâța oii 2-3 deți de lapte după ce “numai la 12 noaptea te-ai culcat”! Este complicat să mai atragi tinerii în sector în aceste condiții și sincer, nici nu le poți reproșa prea mult că își doresc altceva dacă se poate sau este mai rentabil si mai ușor! Nu mai vorbesc de piețele de desfacere care sunt tot mai asaltate de “verzii “ tot mai numeroși, pe care îi găsești în guvernele din Germania și Austria si care te îndeamnă să mănânci ierburi, deoarece este mai sănătos, sau de “Struți ori de Păuni” care ne spun că animalele sunt ființe sensibile și că nu e bine să le duci la abator! Iar dacă te gândești la criza generată de prețul la motorină, gaz sau îngrășăminte, te ia capul!”.
Pe de altă parte, Daniel Buda critică mentalitatea care ține oieritul în loc: ”Revenind la oile noastre, aș dori să atrag atenția asupra unor lucruri cunoscute: investițiile în genetică pe de o parte și investițiile în tehnologizarea fermelor pe de altă parte, și mai ales, specializarea producțiilor. Sincer, mă uit câteodată la “Viața Satului” și îmi dau seama din aceste emisiuni cât de înapoiați suntem! Și ne și place al naibii! Văd cum se face apologia producției de lapte la rasa Țurcană în condițiile în care știm bine că astăzi există atâtea rase care pot fi crescute în România, în condiții mult mai bune, cu posibilitatea de a fi mulse mecanic, cu obținerea unui lapte de calitate și cu eforturi reduse! TVR 1 ar trebui să fie un deschizător de drumuri, însă se complace să rămână în logica “am mințit poporul cu televizorul“!”.
Fondurile europene trebuie să stimuleze producția, performanța
Oieritul dispune de fonduri, dar acestea ar trebui acordate pentru a stimula productivitatea fermelor și performanța, consideră europarlamentarul român Daniel Buda. ”România are puși la dispoziție peste 20 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani și multe alte miliarde din alte axe de finanțare! Dacă nu vom reuși să creionăm Planurile Naționale Strategice, încât să stimulăm performanța, fie că vorbim de litru de lapte sau kg de carne și vom subvenționa doar după numărul de animale, agricultura din România nu va mai însemna nimic la nivel european! Este nevoie să înțelegem că asigurând o alimentație de calitate, cu remorcă tehnologică, cu rații echilibrare primite de la specialiști, plătiți de asociații, vom vedea că și cu efective de 200 de capete, o familie își poate asigura mai mult decât un trai decent!”, spune politicianul liberal.
”În Europa întreagă, nu am văzut la fermele de familie mai mult de 200 de capete. În același timp, este nevoie de programe naționale pentru a investi în genetică, în specializarea producțiilor, de zonarea producțiilor în funcție de pretabilitate, în modernizarea fermelor care să îți permită reducerea necesarului de forță de munca și ușurarea muncii, celor care o fac, paralel cu deschiderea piețelor de desfacere! Iar pentru asta, plecând de la Academia de Științe Agricole, universitățile de profil, liderii cu viziune ai asociațiilor de profil, care să înțeleagă lumea de astăzi, fermierii și nu în ultimul rând politicienii trebuie să stea deopotrivă la masă, în vederea găsirii unor soluții viabile pentru sectorul zootehnic! Și mai ales, trebuie să ieșim din logica “nu a fost să fie sau merge și așa” or „bătrânii așa făceau” sau „lasă ca știu eu“! Până una alta, felicitări, domnule Mihai, pentru tot ce faci! Iar tuturor practicanților din sistem pe care îi admir și îi respect, vă îndemn să-i treceți pragul, sigur nu o să vă pară rău!”, a încheiat Daniel Buda.
