• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Câți bani produce pe an un hectar care costă 5.000 euro și în care s-au mai investit alți 5.000 euro în irigații hi-tech

    Daniel Befu -

    Când prețul unui hectar de teren este ofertat în zonă la 5.000 de euro, iar investițiile în cel mai performant sistem de irigații reprezintă o investiție cam tot pe atât, cultura principală și strategia de valorificare a producției sunt elementele de bază pentru amortizarea cheltuielilor, dar și asigurarea unui venit care să permită exploatației să performeze în continuare.

    Când conduci pe DN2, după ieșirea din Adjud înspre Bacău, pe partea dreaptă, fix înaintea bazei imperiului lui Dorinel Umbrărescu, privirea îți e izbită de un anunț concis: ”cumpăr teren cu 5.000 euro/ha”. La o aruncătură de băț mai încolo se află ferma din Sascut a Grup Șerban, ceea ce ne face să prezumăm că prețul hectarului bate tot pe-acolo. Într-o mutare îndrăzneață, producătorul a investit în fiecare hectar alți 5.000 euro, în cadrul unui proiect care folosește cea mai modernă tehnologie de irigare prin picurare, cu fertirigare, complet automatizată. Acest pas ascunde însă în spate calcule financiare cât se poate de solide, care i-au arătat producătorului că acesta era cel mai bun pariu pe care-l putea face.

    Agrointeligența – AGROINTEL.RO stat de vorbă cu Ovidiu Bucătaru, directorul financiar al Grup Șerban, care provine din mediul financiar bancar, dar totodată are o înțelegere corectă a agriculturii ca business, în urma absolvirii unui MBA de profil. Acesta explică raționamentul din spatele unei asemenea investiții.

    ”Grup Șerban explora posibilitatea de a deveni jucător în agricultura irigată din zona irigată Sascut. Fiind membri in acel OUAI și având șansa să folosim avantajul pe care urma să-l avem și având nevoia de a dezvolta, ne-am gandit ce ar trebui să facem noi astfel incăt să reușim să maximizăm utilizarea terenurilor. Am luat decizia de a investi. Costurile se ridică între 2000 și 4000 de euro/ha, încât apa sa fie dusă până la locul in care să fie accesată de către fermier. Costul depinde de tipul sistemului de irigații pe care-l avem in vedere și aici vorbesc doar de infrastructură terțiară, de cea pe care fermierul trebuie să o pună la dispoziție, lăsând la o parte componentele pe care statul român le pune la dispoziție prin infrastructura primară, respectiv stațiile de pompare și lăsănd la o parte infrastructura pe care OUAI-ul o are în administrare. Costurile pentru fermier pornesc de la 2.000 euro/ha pentru sistemele de irigații prin pivot si ajung la 4.000 euro/ha, pentru cele mai eficiente sisteme de irigații prin picurare existente. E un sistem de irigații prin picurare cu o linie multianuală, care permite o funcționare si o reutilizare a benzilor pentru irigații timp de 10 ani de zile. Ne-am gândit la această abordare și din considerente ecologice. Matematica ne spune că la un asemenea cost al investiției, era imperios necesar să identificăm culturi care să ne asigure un venit de peste 10.000 euro/ha, astfel încât prin mecanismul pe care l-am găndit, să putem să recuperăm sumele investite într-un orizont de timp de 10 ani și totodată să reușim să capitalizăm sumele necesare pentru dezvoltarea ulterioară, pentru că acest proiect reprezintă doar un prim pas din viziunea noastră de dezvoltare pe termen lung”, declară Ovidiu Bucătaru.

    Directorul financiar al Grup Șerban rezumă calendarul de extindere a sistemului de irigații a cărui primă cărămidă a fost pusă în 2018.

    ”În 2020 am reușit să fim funcționali cu 600 ha irigate prin sistem de pivoți. Acela a fost primul pas, iar anul acesta am mai adus 250 ha de irigații prin picurare, proiect care poate fi scalat până la 2.800 ha, pentru că aceasta este suprafața pe care Grup Șerban o va avea irigată în urmatorii 3 ani. Creșterea va fi reprezentată de un mixt de irigare atât picurare, cât si pivot. În acest moment am alternat sistemele folosite. Dintr-un total irigat de 850 ha, irigațiile prin picurare înseamnă aproximativ 30% și vom păstra acest procent între cele două tipuri de sistem, deoarece costul, cum spuneam, este foarte mare!”, explică acesta.

    Componenta ecologică nu mai poate fi trecută cu vederea de fermieri

    Principala componentă pe care Grup Șerban și-a propus să o țină sub control a fost constanța și lipsa surprizelor neplăcute.

    ”Ne dorim în primul rând predictibilitate, pentru că astăzi lucrurile sunt extrem de volatile, iar volatilitatea înseamnă risc. E adevărat că riscul înseamnă și oportunități, dar suntem într-un context temporal în care credem să ne ferească Dumnezeu de vremuri interesante. De aceea ne dorim cât mai multă normaltitate și stabilitate. Noi, Grup Șerban, am înteles foarte bine că trebuie să ne adaptăm si asta am și făcut. Paradoxal, această investiție menită a ne aduce stabilitate în fața exceselor naturii, ne-a permis să avem o creștere accelerată pentru că ritmul este dat de către piață. Momentan încă ne este greu să înțelegem, mai ales acolo unde nu simțim efectele modificării climei pe pielea noastră. Suntem intr-un an 2021 care Slavă Domnului am avut precipitații și până la urma cel mai bun manager de irigații rămâne Dumnezeu, însă să nu uităm că în anii trecuți am văzut fenomene extreme și nu numai în 2020, ci aveam o recurență de câțiva ani, în care deficitul hidric a început să se acumuleze și în sol sunt carențe de apă din ce în ce mai mari. Totodată suntem într-o zonă în care vedem fenomene adverse pe suprafețe relativ reduse, adică într-un areal cu diametrul de 50 km de fermele noastre, înspre zona de nord avem precipitații abundente și fenomene adverse cu vijelie cu grindină, iar în altă parte 0 l/mp. Ce se întâmplă la stânga si la dreapta râului Siret sunt lucruri pe care acum un deceniu nu le resimțeam, dar pe care azi le vedem din ce în ce mai mult. Natura își va urma cursul, însă ce încercăm noi să facem prin aceste sisteme de irigații, este să controlăm aportul de apă pentru culturile noastre și să fim mai eficienți. Contează atât a reduce risipa de apă, dar și a fi mai eficienți din punct de vedere energetic, fiindcă sistemele de irigații introduse de Grup Șerban înseamnă spre exemplu apă cu cel puțin 80% mai eficient din punct de vedere al risipei de apă decât un sistem clasic vechi, dar și o eficiență energetică cu 30% mai bună, în contextul de astăzi în care energia este la maxime istorice si lucrurile par a se rostogolii în continuare și se vor acumula noi și noi tarife și prețuri de furnizare. Totodată, fiind vorba de sisteme de fertirigare prin picurare, facem economie și în ceea ce înseamnă îngrășămintele si ne aliniem cu obiectivele din cadrul politicii agrare comune, de Green Deal și targeturile pe care trebuie să le îndeplinim până în 2030. Noi deja începem să le facem și înțelegem foarte bine aceste priorități”, crede Ovidiu Bucătaru.

    Sunetul cronțănitului primului chips Lays, obținut din cartofi de Sascut

    În prezent scopul Grup Șerban pentru noua sa linie de business e să ducă spre excelență zona de producție de cartofi pentru industrializare, care momentan ocupă 400 ha. Producția e integral contractată către grupul PepsiCo în cadrul unui contract multianual de livrare. Colaborarea Grup Șerban cu PepsiCo e atât de strânsă, că cele două entități explorează posibilitatea extinderii cooperării și pe alte fronturi. Uneori, întâlnirile reprezentanților Grup Șerban și PepsiCo, sunt de-a dreptul delicioase.

    ”N-am desfăcut o pungă literalmente, însă am făcut ceva și mai interesant. Am avut șanșa să fiu în fabrica din Popești Leordeni, pe instalația de preparare și i-am degustat direct de la sursă, calzi, scoși din fripteoză dacă îi poți spune așa, direct de pe fluxul de producție. Cartof de chips făcut in Romănia din sămânță romănească, vândut pentru piața din România direct de la sursă. Când i-am degustat vreau să vă spun că au fost spectaculoși. Gustându-i, am trăit un sentiment mental nemaipomenit. Am o fetiță de 8 ani căreia îi citeam o poveste legată de cartofi și i-am arătat sistemul de irigații acum 2 ani, când începeam să întindem pivotul și îi explicam cum noi o să facem cartofi folosiți pentru chipsurile Lays. Ea mă tot întreba de ce vor folosi fix cartofii respectivi pentru chipsuri și am încercat să-i spun că noi nu facem cei mai frumosi cartofi, dar cu siguranță îi facem pe cei mai inimoși, fiindcă altfel n-ar ajunge în pungile de chips. Când am vizitat fabrica de la Popești Leordeni, omologii noștri de la PepsiCo ne-au spus: «Uite, putem dezvolta și alte proiecte, fiindcă noi facem și popcorn și alte varietăți de produse și e posibil să putem extinde colaborarea. Am fost împreună într-o echipă restrânsă, alături de omul din spatele Grup Șerban, Nicu Șerban și de Lucian Secară, care este colegul nostru de pe zona de agricultură. Am fost în formula aceasta alături de reprezentații PepsiCo. Astăzi mă hazardesc să fac o evaluare, neavând în față cifre foarte exacte ,dar aș putea spune că una din 11 pungi de cartofi de chipsuri Lays care ies de pe linia de producție a fabricii din Popești Leordeni, este din cartofi de la Grup Șerban”, e încântat de reușita proiectului, directorul financiar al grupului de agricultură oneștean.

    Nicu Șerban, fondator Grup Șerban

    Punerea banilor la muncă fără nici un fel de milă – filosofia din spatele acestei povești de succes

    Filosofia extinderii Grup Șerban ține de exploatarea judicioasă a întregului potențial al capitalului.

    ”Fără investiții nu putem face următorul pas, pentru că tot timpul s-a adus in discuție comparația cu Polonia , Polonia reușește pe suprafața pe care o are să genereze o producție standard per hectar ce tinde spre 1.900 de euro. România este astazi la 1.400 de euro. Clar avem un deficit de 30%. Reducerea decalajului doar într-un singur mod se poate face: luând suportul bază și să clădești peste el. Avem nevoie de investiții în ceea ce înseamnă irigații, de investiții în tehnologie nu vom reuși și toate acestea costă. Astăzi, mai mult decât oricât, pământul este extrem de important și in continuare este un as pe care femierul român îl are la dispoziție și e important să și-l păstreze. În același timp trebuie să conștientizăm că solul e doar una dintre necunoscutele pe care fermierii trebuie să le rezolve, ca România să reușească să genereze 2.000 de euro și fără să facă și ceilalți pași, productivitatea lor va fi una redusă. Nicu Șerban, fondatorul grupului, este adeptul teoriei liberale în materie de investiții, în care până la urmă trebuie să lăsăm banul să circule și să îl punem în mișcare. Noi reușim ca în fiecare an să aducem între 5 și 10 milioane de euro, sub formă de investiții noi în bussinesurile pe care le avem, sume provenite ori din economii, sau din atragere de capital, care trebuie remunerat. Nu avem o abordare în care spunem creditul e ceva rău, ci din contră, este ceva foarte bun, care ne permite să aducem viitorul în prezent. Fără a reuși să avem acces la bani și fără finanțări, vom amâna momentul în care o să ne aliniem ca productivitate și valoare output per fermă. Astăzi, fără astfel de investiții nu se poate avansa. De aceea este important să avem finanțări care să ne permită accesul la bani la costuri reduse, care să ne permită să returnăm banii și să ne rămănă o parte pentru a duce mai departe investițiile, să avem acces la garanții să avem acces la ajutoare finaciare neramburasabile. În Grup Șerban se întâmplă toate aceste lucruri, fiindcă focusul nostru strategic e înspre dezvoltare. Astăzi în acest domeniu provocările sunt mult mai mari, dar și perspectivele de succes. De aceea cred că viitorul este în agricultură”, dezvăluie rețeta succesului, Ovidiu Bucătaru, Chief Financial Office Grup Șerban.


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia

    Ultimele știri

    Fonduri europene pentru achiziția de utilaje – AFIR a publicat a doua versiune a Ghidului Polonia: Fermierii – subvenție de 250 euro/ha pentru grâul vândut până pe 10 martie Fermele și cooperativele pot accesa un nou ajutor pentru gunoiul de grajd