De ce nu se fertilizează pomii iarna
Roberto Marius Popa – Agrointeligența
De ce nu fertilizăm pomii iarna, referindu-ne la fertilizarea cu azot. Legislația națională nu permite aplicarea acestor îngrășăminte iarna nici în livezi, iar motivul este legat de riscul de poluare cu azot a apelor subterane.
În acest articol:
De când nu se mai fertilizează pomii
Pomii se pot fertiliza până toamna târziu. Începând de prin noiembrie și până pe la jumătatea lunii martie, pomicultorii, la fel ca toți producătorii din sectorul agricol, se află în perioada de interdicție a aplicării îngrășămintelor chimice sau organice.
Datele exacte în funcție de cultură sunt trecute într-un ordin comun al Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii care include, în anexe, și Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării apelor cu nitrați din surse agricole.
Când nu avem voie să fertilizăm pomii
Dacă ne referim la pomii fructiferi perioada de interdicție corespunde cu perioada de repaus vegetativ când funcția de creștere este întreruptă, frunzele lipsesc,fotosinteza nu mai are loc, clorofila nu se mai produce.
Practic în această perioadă pomii nu au nevoie de elemente chimice sau microelemente și în special de azot care este principalul element chimic poluator vizat de cod.
De ce pomii nu se fertilizează iarna cu azot
Azotul sau nitrogenul, de aici și simbolul chimic N, in stare pura este un gaz, incolor,inodor,transparent aflat peste tot.El se găsește în atmosfera terestră in proporție de peste 78% și are un rol esențial în creșterea plantelor.
Lipsa azotului duce la îngălbeniri, la creșteri mici prin inhibarea sintezei clorofilei și a hormonilor vegetali, auxinelor, citokininelor.
Citiți și: Fertilizare pomi fructiferi: îngrășăminte, cantități și perioade de aplicare
Azotul necesar plantelor se găsește în sol din mai multe surse Există o rezerva constituită de bacteriile care fixează azotul din aer,din îngrășăminte organice sau chimice,din resturile vegetale.
Există plante, leguminoasele care pot fixa azotul din aer, la nivelul rădăcinilor datorita bacteriilor cum ar fi Azotobacter și Clostridium. Aceste plante sunt mazărea, fasolea, soia, trifoiul, lucerna etc. In paranteză fiind spus la nivel de livadă de familie nu ar fi rău să plantam la baza pomilor niște fasole pitică care să fixeze azotul în sol.
Citiți și: Fertilizarea pomilor fructiferi: Cele mai eficiente îngrășăminte bio pentru livadă
Plantele absorb azotul sub formă de azotat ( NO3) dizolvat în compoziția solului.Ca să ajungă însă sub această formă azotul organic din îngrășămintele chimice sau organice se transformă treptat în urma proceselor microbiene .Plantele in urma absorbției apei din sol, absoarbe pasiv și azotul dizolvat care din nou este redus la nivel de frunza într-o formă organică și poate participa la formarea clorofilei, auxinelor, aminoacizilor etc.
Citiți și: Ce îngrășăminte naturale putem folosi în livadă – fertilizarea eficientă a pomilor fructiferi
Astfel cunoscând aceste lucruri ne dăm seama că nu avem nevoie acum de azot, mai mult din cauza solubilității crescute a acestuia și faptului că plantele nu îl folosesc există riscul poluării apelor prin percolare (curgerea lentă a apei in profunzime printr-un mediu granulat) și scurgere din cauza acumulării de apă din zapezi sau ploi. Dacă azotul este administrat la suprafață el se mai poate pierde și prin volatilizare fiind responsabil de poluare prin ploi acide.
Citiți și: Cum prepari un îngrășământ natural pentru pomi fructiferi
Comentariile din acest articol au folosit informații din CBPA 2021 , scris de persoane competente, doctori în domeniu, pe care vă invit să îl parcurgeți cu atenție descoperind și alte informații esențiale pentru o bună gestionare a îngrășămintelor chimice sau organice.
