Asociația Producătorilor Agricoli Galați, membru fondator LAPAR, a aderat la Asociația Forța Fermierilor!
Daniel Befu -
Asociația Producătorilor Agricoli Galați – APA Galați, membru fondator LAPAR, a aderat la Asociația Forța Fermierilor. Organizația gălățeană este condusă de președintele Elena Patriche, unul dintre militanții ”cu state vechi” pentru drepturile și interesele fermierilor din România!
Fiică de preot ortodox și de învățătoare, Elena Patriche a plătit din plin sub comunism prețul acestei origini nesănătoase. În comunism a fost tehnician agricol în cadrul serviciului de cooperări la o întreprindere de mașini hidraulice cu profil agricol din Galați, care producea subansamble pentru Tractorul Brașov, Ceahlăul Piatra Neamț, MAT Craiova și Uzina Mecanică Oradea.
După Revoluție, în contextul economic delicat, a ajutat societatea pentru care lucra să supraviețuiască printr-o soluție simplă, dar ingenioasă. Din ‘95 până în 2001, în contul debitelor restante pe care fabricile de utilaje și echipamente agricole le aveau către societatea gălățeană, acestea livrau tractoare și echipamente, care erau vândute direct agricultorilor, fără comision. În 2001 a înființat Asociația Producătorilor Agricoli Galați (APA Galați), structură care este membră fondatoare a LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Două decenii mai târziu, militanta senioară a decis, pe baza observării evoluției mediului asociativ agricol, să se înscrie în Forța Fermierilor.
”APA Galați e una din cele câteva structuri asociative care au fondat LAPAR-ul, care la momentul acela era un for dedicat exclusiv bunelor intenții. Îmi amintesc cu plăcere de pasiunea cu care dl. Drăgulin, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, a militat pentru înființarea LAPAR, explicând necesitatea existenței unei astfel de structuri la nivel central, în binele lucrătorilor ogoarelor”, își amintește aceasta.
APA Galați numără 1.200 de fermieri, în special legumicultori și pomicultori
În prezent APA Galați are 1.200 de membri, iar decizia asociației gălățene de a se alătura membrilor Forța Fermierilor vine din nevoia ca vocea producătorilor locali să fie auzită și înțeleasă la nivelul factorilor de decizie.
”Din punct de vedere al activității în agricultură și-n toate ramurile de activitate în general, forma asociativă e cea mai bună modalitate ca doleanțele membrilor să ajungă la forurile superioare. Este necesară această formă sau structură centrală, care este Forța Fermierilor, așa cum suntem noi pe plan local, fiindcă sunt anumite probleme și cereri care trebuie și pot fi rezolvate exclusiv la nivel central. Cu pași mărunți trebuie văzut care sunt cele mai importante și de folos pentru toți producătorii, iar așteptarea noastră este ca Forța Fermierilor să rezolve cât de cât o parte din cerințele dumnealor. Trebuie să avem o asociație reprezentativă cu ramuri, pe cultură mare, pe zootehnie, pe horticultură. Producătorii pot avea putere, cu condiția să fie unul singur care vorbește, nu șapte. Și să nu mergem cu toate trăsnăile, ci să cerem lucruri serioase, ca să fim și noi demni de ascultat. Eu am avut surpriza să o trăiesc pe pielea mea în 2002, când am fost chemați la Ministerul Agriculturii, la una din primele noastre consultări. Atunci ministru era Ilie Sârbu și ministru adjunct Petre Daea. Prin nu știu ce concurs de împrejurări, la ședința cu noi a rămas doar domnul Daea și noi am început să ne certăm ca țațele acolo, în loc să mergem cu o hârtie scrisă cu 2-3 probleme, nu fiecare cu moftul lui. Atunci Petre Daea ne-a lăsat să ne certăm între noi, a zâmbit în colțul gurii și a făcut ce a știut. În acea zi la minister s-a râs de noi și ne-au trimis acasă. Atunci am înțeles că unitatea e importantă. Fără a fi uniți, fermierii n-au putere. Agricultura e neagră și verde, negrul e pământul, verdele e producția. Iar noi ne certăm pe nuanțe”, își justifică Elena Patriche decizia de înscriere în Asociația Forța Fermierilor.
Comercializarea producției micilor legumicultori, o problemă dureroasă
Pentru președinta APA Galați, cea mai importantă problemă este comercializarea.
”Atât pentru producătorii mari, cât și pentru cei mici, cea mai mare problemă este în comercializarea produselor. Sincopele încep de jos, de la piețele locale și urcă gradual până la mari retaileri. Eu nu sunt adepta modului de operare al marilor lanțuri de magazine. Dacă aceste mari magazine ar avea o altă optică când se aprovizionează cu produse proaspete ar fi grozav, dar din punctul meu de vedere găsesc în aceste lanțuri marfă pălită și expirată chiar, în raioanele de produse proaspete. E necesară o discuție, un dialog, o consultare cu marii retaileri, încât să devină posibil pentru cumpărătorul final să poată achiziționa marfa în aceeași zi. Vă dau un exemplu concret de ce probleme am întâmpinat eu. Eu recoltez marfa astăzi, dumneata vii și mi-o iei ori astă seară ori mâine, deci intru în a doua zi. Marfa ajunge mâine seară la depozitul de la București, cineva o recepționează a treia zi în zori, o trimite la ambalat și o distribuie la magazinele din țară. De-abia în a 4-a zi o cumpăr eu și-o cumpăr pălită. Întrebarea legitimă e pentru ce să mai cumpăr? Este o denigrare a efortului țăranului român. Am obținut înțelegere din partea unui mare retailer străin prezent la Galați și cu care am colaborat foarte bine o perioadă. După aceea însă, au intervenit așa cum se intervine în România, marile ciubucăreli și n-au mai rămas acolo decât cei care au dat șpagă. Eu n-am dat șpagă așa că n-am mai încăput. Cine a plătit prețul? Un mic producător cu o inimă dublă, care în urma înțelegerii și-a construit planul de afaceri ca să pună o anumită suprafață cu salată verde. A investit bani și când să ducă salata verde. Pretextul ca să nu-i ia marfa a fost că producătorul n-a vrut să-și înființeze o societate comercială, când ei l-au obligat să aibă cont IBAN pe societate comercială. Au găsit o chichiță ca să-l excludă și omul a aruncat salata la gunoi”, consideră militanta pentru drepturile producătorilor.
Piețele trebuie să fie interfața între producător și consumator, nu loc de parcare pentru intermediari
Un alt aspect fundamental, în opinia Elenei Patriche, este ca piețele să devină interfața reală între producători și consumatori, deoarece, în ciuda promisiunilor, intermediarii încă controlează situația.
”Piața agroalimentară trebuie să fie un sector bine reglementat. Cu toate că exista legea 145/2014, care prevede acest lucru, foarte puțin se respectă în mod real. Ar trebui să fie un loc bine delimitat în care să fie numai producători agricoli. Toată lumea primește avize sau atestate de producător, chiar dacă nu sunt producători agricoli în realitate. Unul care are o bucată de pământ pe baza căruia obține certificatul, dar în realitate el cumpără marfă și apoi o vinde, ăsta nu se numește producător. E nevoie ca în primul rând să se găsească instrumente pentru a întări respectarea legii 145/2014. Acolo scrie așa: legea este expres elaborată pentru înlăturarea intermediarilor sau evitarea lor pe cât posibil. Autoritățile locale trebuie să pună în aplicare și să aplice această lege la literă. De aceea recomand domnului Președinte Vlad Macovei, ca Forța Fermierilor să ia legătura cu Asociația Comunelor din România, unde au un președinte foarte deschis și împreună chiar să facem ceva în acest sens”, punctează președinta APA Galați.
Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Punem agricultura în ofensivă!”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică. Începând din luna iulie 2021, Asociația include o Divizie de Consultanță pentru Fonduri Europene, structură prin care asigură membrilor organizației consultanță gratuită și sprijin în realizarea și depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene. În cadrul organizației, Membri beneficiază de consultanță juridică gratuită și inclusiv de sprijin pentru rezolvarea problemelor punctuale pe care le întâmpină în activitatea lor.
