Acvacultorii care administrează Lacul Oltina și Lacul Bugeac s-au înscris în Asociația Forța Fermierilor: ”Am observat că e o asociație respectată și foarte corectă, care nu încearcă să păcălească pe nimeni”
Daniel Befu -
Societățile piscicole Complex Grup SRL și Aquarom Elite Distributions SRL, care administrează lacul Oltina (2.400 ha de luciu de apă), sit Natura 2000 din categoria ariilor de protecție specială avifaunistică (SPA) și lacul Bugeac (1.600 ha de luciu de apă), cele mai sudice lacuri din seria limanelor fluviatile, au devenit membri ai Asociației Forța Fermierilor. Din grupul cu 100 de angajați mai face parte și o fermă vegetală de 1.000 ha, cu suprafețe dispersate în județele Călărași, Ialomița, Ilfov și Constanța, al cărei circuit este închis, producția vegetală fiind aministrată ca și supliment de hrană pentru fermele piscicole.
În jurul noilor membri ai Asociației Forța Fermierilor a fost înființat în cadrul organizației Grupul de lucru Acvacultură, iar primul demers inițiat în cadrul noii structuri a fost unul de succes.
”Am urmărit toate ieșirile publice și acțiunile Asociației Forța Fermierilor și am observat că este o forță puternică, o asociație respectată și foarte corectă, care nu umblă cu tot felul de șiretlicuri prin care să încerce să păcălească sau să însele pe cineva. Am vrut să îi cunosc și oamenii sunt corecți, drepți și vor să facă ceva în agricultura națională. Ne-am înscris cu ambele noastre societăți piscicole, deoarece consider că este una dintre asociațiile care ar putea să ne ajute și pe noi”, își motivează Gheorghe Stan, asociat și administrator în cele două societăți, alături de frații săi Vasile Stan, Marcel Stan și Tinca Stan, decizia de intrare în Asociația Forța Fermierilor.
Antreprenorul e dezamăgit, deoarece în guvernările recente a găsit o deschidere mai redusă față de domeniul piscicol, convingerea sa fiind că e mult loc de mai bine pentru toată lumea.
”În trecutul recent, Ministerul Agriculturii s-a dovedit a fi total împotriva fermierului piscicol. În primul rând noi, piscicultorii, nu beneficiem de nici un ajutor din partea statului, așa cum primesc cei din agricultură subvenția pe suprafață de 200 euro/ha. Singura noastră gură de oxigen erau acele compensații din fonduri europene pentru pierderile de venit suferite de fermele piscicole care se află în siturile Natura 2000. Aceasta pentru că sunt o serie de restricții prevăzute în autorizația de mediu care ne obligă practic să primim aceste păsări și să le oferim condiții de găzduire și hrană. În momentul în care aterizează păsările ihtiofage în fermele noastre, mă refer aici la pelicani și cormorani, care sunt cei mai mari prădători, ne afectează serios producția. Un cormoran mănâncă în jur de 700-800 g de pește zilnic, iar un pelican ajunge la 3-4 kg de pește pe zi. În clipa de față avem o colonie permanentă de aproximativ 2.000 de pelicani, care în mod normal migrau – plecau toamna și se întoceau primăvara – dar acum, din cauza schimbărilor climatice, iernile fiind mai blânde, acestea preferă să rămână în amenajările piscicole. Mai nou, ele iernează în Dobrogea și stau pe malul luciului de apă. Din cele 2.400 ha pe care le administrăm în cadrul amenajării piscicole Oltina, o suprafață de 100 ha este practic ocupată de aceste păsări, care consumă în permanență. Ele zboară pe întreaga suprafață și se lasă în funcție de zone, pentru că au învățat deja unde sunt bancurile de pești, formează un cerc mare cu un diametru de 500 de metri, un kilometru, iar în mijloc vin cormoranii care fac bătaie și agită peștele. Peștele se sperie și iese la suprafață, fiind înghițit de aceste păsări, atât pelicani cât și cormorani. Sunt două specii care lucrează în echipă”, descrie fenomenul cu care se confruntă toți proprietarii de societăți piscicole din sudul României, îndeosebi cei aflați pe traseul de deplasare sezonieră a păsărilor migratoare.
Ajutoarele europene pentru piscicultorii din siturile Natura 2000, suspendate
Gheorghe Stan consideră că Ministerul Agriculturii e cel care, prin modul în care își utilizează pârghiile, îi poate ajuta pe cei aflați sub presiunea pusă de fauna protejată, să rămână în activitate sau să falimenteze, deoarece fiecare stat membru stabilește condițiile și criteriile de selecție pentru astfel de programe.
”În cadrul exercițiului financiar 2007-2013 am primit compensații pentru anul 2008, iar în exercițiul financiar 2014-2020 am primit compensații pentru perioada 2014-2017. A fost deschisă o sesiune și pentru perioada 2018-2019, a fost publicat și anunțul, fermierii care au avut pierderi de venit în acei ani au depus cereri de finanțare, au fost selectați și s-a făcut un clasament care conține lista societăților selectate pentru finanțare. Însă din cauza faptului că ministrul Oros, la sugestia unor asociații – mă refer la Patronatul Peștelui din România și Asociația Romfish a producătorior de pește din Iași, a hotărât să suspende acest apel și să reia anunțul după o nouă procedură, încercând să schimbe criteriile de selecție și celelalte reguli ale jocului, în timpul jocului. Prin vicierea criteriilor, s-a dorit să se asigure aceste despăgubiri nu numai pentru cine merită să le primească, ci și pentru societățile care încheiaseră contracte de consultanță cu SC Nora Munteanu Consult SRL, firma personală a președintei Patronatului Peștelui din România, Mariana Munteanu. Din cauza acestei anomalii, o parte din finanțare urma să ajungă inclusiv în zonele unde tradițional nu prea sunt păsări, gen Brașov, Maramureș… Ca nu cumva să fiu greșit înțeles, vreau să fac o clarificare. Sunt și acolo păsări, desigur, dar nu sunt de talia și în numărul celor care provoacă pagube în Sud și în Deltă. Pentru că noi acum discutăm de fermierii care într-adevăr suportă pierderi de venit”, vorbește Gheorghe Stan despre problema cea mai ardentă a piscicultorilor afectați.
Roagă Guvernanții să verifice dacă există ”Pelicanul de Brașov”
Acesta a declarat pentru Agrointeligența că bănuiește că modul în care au fost prezentate și înțelese lucrurile la nivel de autoritate, a fost denaturat.
”Cei care vor să schimbe regulamentele au încercat, de exemplu să introducă pelicanul la Brașov, însă pelicanul nu zboară niciodată la Brașov. Pelicanii nu vor trece munții și nu au cum să se hrănească acolo. Plus că acolo sunt suprafețe și bazine mici, care pot fi controlate de pe diguri, mai ales că ei sunt și vânători. Deci nu se compară cu presiunea la care sunt supuse suprafețele mele, de exemplu. Eu am două societăți care totalizează 4.000 ha. Mă refer la lacul Oltina și la lacul Bugeac, care sunt situate pe culoarul de migrație al păsărilor dinspre țările calde către Deltă. Și acolo, în momentul în care vin 2.000 de pelicani și 1.000 de cormorani și se lasă pe acea suprafață, vânează și-mi pleacă cu 3 tone de pește odată. Asta numai într-o singură zi! Astfel pierderile sunt colosale. Anumite grupuri de interese din zonele care nu se află sub presiunea păsărilor protejate, au încercat să inducă în eroare autoritățile și au reușit-o în guvernarea trecută, promovând ideea că și ei ar avea pagube semnificative produse de păsări și e legitim să beneficieze de compensații egale cu cei din Sud și Deltă, nu proporționale cu pagubele suferite. Eu nu spun că n-ar avea dreptul să primească compensații. Îl au și ei, cum îl avem și noi. Însă ei nu au aceleași specii ca noi, ci acolo sunt păsări mai mici, de pe urma cărora au și ei o oarecare pierdere, însă nu au nicidecum volumul pagubelor de care avem parte noi. De aceea totul trebuie cuantificat pe baza unei analize. Tot ca exemplu, în județul Brașov există cormoranul mic, dar ei au vrut să introducă și cormoranul mare și pelicanul mare, care nu există în Brașov. Acestea sunt niște păsări greoaie care se deplasează din zonele de căldură, până în Deltă. Ele sunt foarte sensibile la frig. Acele păsări nu zboară peste Carpați, ca să se ducă în partea cealaltă, în podișul Transilvaniei, așa că e imposibil să le regăsim în arealul transilvan”, explică Gheorghe Stan.
Cât timp saga continuă și nu se ajunge la un consens argumentat, prețul plătit va fi vulnerabilizarea pisciculturii.
”Cele două asociații care au blocat alocările de fonduri, au făcut niște sesizări simple, care au beneficiat de firul roșu: În aceeași zi în care sesizările au ajuns la ministru, acesta a și suspendat apelul, astfel încât să ne mai verifice o dată pe noi, cei deja selectați. Așa că noi, de doi ani de zile de când ne-au suspendat, din 2019, am fost verificați de zeci de ori de către aceleași echipe, aceleași instituții, care au ajuns la aceleași rezultate. Nu au reușit nici până în momentul de față să ne găsească nici unuia dintre noi vreo hibă, ca să poată să modifice clasamentul final și să anuleze apelul, ca să aibă pretextul pentru lansarea unui nou apel, după regulile lor. Ne-au fabricat niște dosare pe bază de suspiciuni, fără dovezi legale și le-au trimis la DNA ca să verifice, astfel încât, dosarele or să se plimbe pe acolo 5 ani de zile, timp în care programul expiră și sumele alocate acestui program, neavând absorbție, o să se întoarcă la Uniunea Europeană. E incredibil că există persoane la nivel de autoritate care preferă mai mult ca sumele să se întoarcă înapoi la UE, decât să le distribuie fermierilor români, care au pierderi de venit”, constată omul de afaceri.
Nemulțumirile față de modul cum au fost gestionate fondurile UE în exercițiul financiar anterior, sunt umbrite de temerile că fără o presiune publică și o expunere cât mai clară a acestor probleme în fața decidenților de resort, e riscul ca fondurile să se piardă. Există însă și un licăr de speranță, admite Gheorghe Stan, după ce Asociația Forța Fermierilor a făcut toate diligențele posibile, ca vocea și argumentele piscicultorilor loviți de această problemă, să fie auzite.
”În draftul proiectului Programului de Acvacultură și Pescuit (PAP) 2021-2027 elaborat la nivelul anului 2021, inițial se regăsea această măsură de mediu, prevăzută clar de regulamentele UE. În varianta februarie 2022 a proiectului PAP, Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii, singura entitate responsabilă cu gestionarea fondurilor UE, a eliminat măsura acordării de compensații pentru pierderile de venit produse de păsările ihtiofage. Asta deoarece există unii care încearcă să pună aceste alocări în sarcina Ministerului Mediului. Ei consideră că această măsură este o măsură de mediu, care nu privește Ministerul Agriculturii. Însă din contră, Minsterul Agriculturii e cel care primește fonduri de la UE pentru astfel de despăgubiri acordate nouă, piscicultorilor, pentru faptul că noi suntem obligați să găzduim și să întreținem aceste păsări protejate. Noi nu dorim ca Ministerul Agriculturii să pună nici o presiune pe bugetul național, deoarece există fonduri alocate MADR de către UE, care prin toate regulamentele și directivele lor, ne obligă să suportăm aceste pierderi de venit. Am apelat la ajutorul Asociației Forța Fermierilor și în jumătate de oră de când le-am expus doleanțele noastre, avocații asociației au făcut o adresă pe care au trimis-o pe toate căile posibile către Ministerul Mediului și Ministerul Agiculturii. A fost o adresă care s-a dorit a fi de informare și atenționare asupra riscurilor la care suntem expuși și în care am explicat toate anomaliile de care ne lovim. Am subliniat mai ales că e absurd să se pună o presiune inutilă și ilogică pe bugetul național, când aceste fonduri sunt alocate deja de UE. Joi, 17 februarie, a avut loc ședință de lucru între Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului și s-a pus în discuție și această problemă, iar Ministrul Mediului a fost foarte franc în baza explicațiilor date de avocații Asociației Forța Fermierilor. A afirmat că nu o să elibereze un acord de mediu pentru PAP 2021-2027, dacă Ministerul Agriculturii nu reintroduce și această măsură de mediu în proiectul de program. Asta înseamnă că dacă nu se ține cont și de păsurile noastre, PAP nu poate să fie definitivat și mai departe depus la UE pentru validare. E pentru prima oară când se pare că și Ministerul Agriculturii ne-a înțeles, după ce anterior extrăsese această măsură din PAP 2021-2027. Nu s-a mai întâmplat până acum ca tu, statul român, să fii împotriva fermierului tău, a omului care-ți produce, mai ales când știi că nu beneficiază de nici un ajutor, sprijin sau subvenție”, declară franc Gheorghe Stan, animat de încrederea că raza de lumină zărită la consultările interministeriale, e chiar luminița de la capătul tunelului.
