Fermierul Alexander Degianski a plantat arborele cu numărul 1.000.000!
Angelica Lefter -
Schimbările climatice îi determină pe fermieri să recurgă la metode cât mai verzi pentru a păstra un sol arabil calitativ, iar acest lucru se poate face numai printr-o activitate susținută de plantare a arborilor și de refacere a întregului peisaj.
O astfel de acțiune a pornit și fermierul Alexander Degianski, administrator al Forest and Biomass România, încă din anul 2013. După mai multe încercări și investiții, acesta a găsit cultura care se pretează cel mai bine în țara noastră pe zona de vest, plopul energetic.
Cu satisfacția lucrului bine făcut, fermierul Alexander Degianski a anunțat astăzi, miercuri – 23 februarie 2022, pe contul său de Facebook, plantarea arborelui cu numărul 1.000.000.
”Astăzi am ajuns la o bornă impresionantă și totodată motivantă! Echipa Forest and Biomass România a plantat astăzi, după 9 ani de activitate, arborele cu numărul 1.000.000! Transpus în alte unități de măsură relevante imaginii climatice actuale, 1 milion de arbori au captat, în linii mari, peste 100.000 de tone de CO2 atmosferic! Este doar începutul, mai avem multe milioane de plantat de acum înainte! Dacă fiecare om ar planta un arbore pe an, alta ar fi imaginea lumii!”, a transmis în mesajul său Alexander Degianki.
Fermierul Alexander Degianski – 9 ani de plantare a arborilor pe terenurile cu probleme
Motivațiile pentru a începe o asemenea acțiune au fost multiple, însă cea mai evidentă a fost încercarea de a aduce un plus de bine pentru mediul înconjurător și de a salva terenurile aflate în situația de a nu mai putea produce. În plus, lipsa pădurilor și a unui peisaj verde, l-a determinat pe cunoscutul fermier din județul Timiș să militeze pentru plantarea cât mai multor arbori cu efect benefic pentru aer și sol.
”În 2013 am început cu plantarea de plante energetice și am încercat diverse scheme de plantat. Am încercat și salcie și miscanthus, dar plopul a fost cel care a dat rezultate și tocmai din acest motiv plopul reprezintă 91% din tot ce avem și vom avea ca și plantă energetică. Am plantat numai în partea de plop peste 550.000 de bucăți, iar cu restul pădurii pe care o avem în exploatare încă pe atât, vreo 500.000 de arbori plantați. Am ajuns la această cifră rotundă și relativ exactă pentru că avem toate documentele care să ne ateste faptul că suntem pe graficul corect și cel mai important lucru este că nu dorim să ne oprim aici. Dorim să creștem în continuare suprafața de biomasă pe care o plantăm, dorim să jucăm un rol important în agricultura României și în producerea de energie a României, pentru că avem un potențial uriaș din punctul acesta de vedere și cel mai important lucru este faptul că tot ce înseamnă arbori sunt mari captatori de dioxid de carbon. Cum am scris și în postare, la un milion de arbori, dacă luăm luăm un volum mediu de 0,1 metri cubi pe arbore, că vorbim de plop sau că vorbim de alte specii forestiere, ajungem la o cantitate captată în jur de 100.000 de tone de CO2, ceea ce nu este deloc neglijabilă”, a menționat Alexander Degianski pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Arborele cu numărul 1.000.000 plantat de Alexander Degianski motiv de mândrie și impuls de a continua activitatea
Ultima acțiune de acest fel, în care s-a regăsit și arborele cu numărul 1.000.000, este realizată pe raza comunei Giulvăz din județul Timiș, unde sunt plantate 50 de hectare de plopi energetici. În total, a explicat fermierul, deține 500 de hectare de teren arabil, dintre care 300 de hectare cu plopi energetici, și 5.000 de hectare de pădure. Solul pe care s-a făcut plantarea avea exces de umiditate, era tasat și prezenta un conținut mare de argilă și conținut mic de materie organică.
”Noi plantăm pe terenurile mai degradate aceste plantații de plopi energetici, restructurează solul, absoarbe excesul de fertilizanți, de pesticide dacă există în sol, rădăcinile afânează solul, fac o afânare naturală, o scarificare naturală. Mai mult, milioanele și milioanele de fruze care sunt produse de plopii aflați pe aceste terenuri ajung, evident, pe sol și se face în fiecare toamnă un covor de frunze de 2-3 centimetri care intră în descompunere și creează materie organică. Terenul eliberat de aceste culturi după anul 20 de la înființare este cu totul alt teren. Preiei o mocirlă sau preiei un sol lutos, compact, dens, cu materie organică sub 1% și ai la final un teren afânat cu materie organică de 4-5%”, a mai spus fermierul.
Terenurile degradate, valorificate prin plantarea arborilor și redate apoi circuitului agricol în stare mai bună
Plantarea plopilor energetici este o acțiune profitabilă atât pentru om cât și pentru mediu.
”Plantația generează venituri, dacă luăm o medie de 10.000 – 12.000 de euro pe ciclu, adică la 4 ani, este un venit anual destul de bun. Folosești în scop economic terenuri degradate pe care le poți valorifica, pe care terenuri nu poți să folosești alte culturi agricole convenționale, iar în al doilea rând redai solului sau dai solului o clasă de calitate net superioară față de ceea ce ai preluat, ceea ce în mod normal are loc în decursul a zeci sau sute de ani, noi acum vorbim în 15-20 de ani, faci dintr-un sol de proastă calitate, un sol de bună calitate”, a adăugat Alexander Degianski.
Încălzirea cu biomasă, o alegere bună și din ce în ce mai necesară pentru protejarea mediului
Arborii sunt folosiți ulterior ca material pentru combustie. Și de data aceasta se pune problema unui beneficiu pentru mediu, nivelul de poluare generat de arderea acestora fiind mult sub nivelul actual de poluare folosit pentru încălzirea populației.
”Ei sunt tocați și folosiți pentru combustie, sunt pregătiți pentru a fi folosiți în centralele termice, iar puterea lor calorică este similară oricărui alt lemn, doar că sunt puțin mai umezi. Am avut culturi pe care le-am valorificat, suntem acum la primul ciclu de tăiere. Deja avem un contract important semnat și tragem tare. În general firmele interesate de biomasă sunt firme care se axează pe partea ecologică pentru că la nivel european tot ce înseamnă mari poluatori, industria de cimenturi, de anvelope, încălzirea orașelor, sunt foarte mari poluatoare. Pe lângă prețul ridicat al energiei consumate, eu de plătit și certificate verzi, care nu sunt deloc ieftine în ultima perioadă”, a opinat Alexander Degianski.
Mesaj către fermieri: Să învețe din greșelile noastre pentru că noi am cheltuit în jur de 700.000 – 800.000 de euro pe diverse experiențe să găsim varianta cea mai bună
Reprezentantul Forest and Biomass România are și un mesaj pentru toți cei care vor să cultive biomasă care se rezumă la a învăța din greșelile celor care au încercat pentru a nu pierde bani și timp.
”Mesajul este simplu, să învețe din greșelile noastre ca să nu învețe din ale lor pentru că noi am cheltuit în jur de 700.000 – 800.000 de euro pe diverse experiențe ca să găsim varianta cea mai bună din punct de vedere economic. Am pierdut foarte mulți bani pentru că nu am avut pe cine să întrebăm. Eu am o politică relativ simplă pentru tot ceea ce înseamnă conducerea fermelor, la mine orice informație este publică, nu mă ascunde de nimeni. Eu tot ce fac, dacă este bine sau rău, pun pe foaie ca lumea să nu repete greșelile mele. Eu nu sunt în competiție cu fermierii, eu nu sunt în competiție cu nimeni, eu vreau să-mi fac treaba bine”, a conchis Alexander Degianski, fermier și reprezentant al Forest and Biomass România pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
