• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Gheorghe Robuleț a trecut la mininum-till: ”Dacă nu făceam acest pas, riscam să nu mai pot semăna grâul”

    Daniel Befu -

    Tehnologia minimum-till s-a dovedit o investiție inteligentă pe terenurile lucrate de inginerul Gheorghe Robuleț. Practica de prelucrare minimă a solului, fără arătură, a fost inclusă în Planul Național Strategic și în opțiunile pentru eco-scheme, așa că acum agricultorii precum inginerul călărășean au posibilitatea ca prin această tehnologie să își asigure o subvenție mai mare la hectar.

    Asociația Forța Fermierilor a transmis Ministerului Agriculturii pe 8 februarie o adresă în care a propus să se acorde fermierilor care fac no-till sau minimum-till posibilitatea să acceseze eco-schema Teren arabil. Solicitarea Asociației Forța Fermierilor a fost agreată, astfel că propunerea s-a regăsit în draftul Planului Național Strategic publicat în dezbatere publică pe 16 februarie, urmând ca forma finală să fie trimisă Comisiei Europene.

    Grupul de societăți controlate de fermierul Gheorghe Robuleț în localitățile Cuza Vodă și Grădiștea, județul Călărași, a migrat în urmă cu 3 ani înspre tehnologia minimum-tillage, ca adaptare la presiunea tot mai accentuată a schimbărilor climatice. Privind înapoi, producătorul se felicită pentru alegerea făcută.

    Cu 50 de ani de agricultură și zootehnie în spate, inginerul Gheorghe Robuleț este unul dintre cei mai performanți fermieri axați pe cultură mare din județul Călărași. Acesta coordonează mai multe societăți care, cumulat, lucrează 2.640 ha de teren, amplasate pe raza localităților Grădiștea și Cuza Vodă.

    Investiție de 4 milioane de euro în utilaje agricole

    Societățile de agricultură manageriate de Gheorghe Robuleț dispun de un parc de utilaje agricole ultraperformant, cu o valoare de peste 4 milioane euro, care permit fermierului să exploateze întreaga suprafață cu doar 13 angajați. În ultimii ani, ca să țină pasul cu provocările prezentului, fermierul a migrat dinspre tehnologia clasică, bazată pe arătură la păioase, spre minimum-tillage.

    ”M-am apucat de minimum-tillage deoarece precipitațiile sunt mai puține și lucrările cu pluguri erau aproape imposibile. Am văzut la alți fermieri scule precum tiger-ul și i-am urmărit vreo 3 ani cum lucrează, care le sunt rezultatele și după aceea am hotărât să implementez și eu în fermele noastre această tehnologie. Am cumpărat două tractoare de 500 CP și două tigere de 5 metri. Imediat după recoltat rapița și grâul, aceste echipamente vin în urma recoltatului. Jokerele fac o lucrare de dezmiriștit, iar tigerele încorporează bine resturile vegetale. La o parte din suprafață apucăm și dăm 50 kg/ha de azot, ca să ajute la putrezirea resturilor vegetale, iar o alta o lăsăm fără aport de azot, înainte de dezmiriștit. Dacă nu acceptam să migrez spre tehnologia lucrărilor minime, riscam să nu mai pot semăna grâul. Anomaliile climei sunt tot mai pregnante, de la deficitul de apă, până la variațiile bruște de temperatură. Toamnele anilor 2019 și 2020 au fost dure, dificile, cum nu s-au mai întâlnit. A fost o premieră ca la început de aprilie să degere grâul și să fim obligați să întoarcem grâul. Sunt trecut de 70 de ani și nu mi s-a întâmplat în 50 de ani, de când lucrez în domeniu, să întorc grâul. Dacă înainte vreme, festele pe care le joacă vremea îmi afectau campania de semănat din toamnă, acum problema se rezolvă. Acum pot să semăn grâu după porumb toamna. Sunt hibrizi de porumb semitimpurii care eliberează terenul din vreme și avem timp să lucrăm. Lucrăm cu două tigere și 3 scarificatoare. Dăm o lucrare cu joker pe porumbiștea de porumb, după aia băgăm tigerul, încă un joker și semănătoarea Horsch și rezolvăm semănatul orzului și al grâului după porumb”, explică Gheorghe Robuleț, care în prezent, cu tehnica din dotare poate acoperi lejer suprafața de 1.800-2.000 ha pe care o are semănată cu grâu și rapiță.

    Consumul de motorină s-a redus semnificativ

    Deși este nou în clubul fermierilor care practică lucrări minime, este un fan declarat al acestei tehnologii, cu care obține relaxat producții de 6.200-6.700 kg/ha la grâu.

    ”Doar trei toamne avem de când practicăm minimum-tillage și ne-a convins. Se vede inclusiv la costuri. Ni s-a redus consumul de motorină de la 126 l/ha, cât consumam acum 20 de ani, la 80 l/ha în prezent. Economisim destul de mult. Totodată producția agricolă este mai stabilă. Nu pot să spun că efectul apare numai datorită faptului că nu mai arăm și scarificăm, ci dăm cu tigerul. Spun asta pentru că noi, agricultorii, știm că nivelul producției depinde nu doar de tehnologiile aplicate, ci și cât de favorabil a fost din punct de vedere meteorologic anul. Dar în mod cert, noi, prin lucrările de minimum-tillage pe care le facem, dăm o mână de ajutor naturii. Dacă se intervine cât mai repede cu prelucratul terenului după recoltat, rezerva de apă din sol este mare și se împiedică evaporarea ei”, detaliază producătorul călărășean.

    Menține ogorul negru cu ajutorul ierbicidelor, iar șoriceii îi combate tot chimic

    Lucrările mecanice sunt dublate de lucrări chimice, care au ca scop ținerea sub control a buruienilor. ”După ce lucrăm cu scarificatorul sau cu tigerul, ne ocupăm și ținem ogorul negru prin discuiri sau prin ierbicid total. Asta deoarece dacă nu faci arătură și lucrezi cu tigerul, crește favorabilitatea pentru buruieni. E posibil ca terenul să fie mai îmburuienat și de aceea e un pic mai mare consumul de ierbicide”, precizează fermierul.

    Totodată acesta atenționează și asupra unei alte probleme spinoase cu care se confruntă producătorii care au implementat tehnologia lucrărilor minime ale solului.

    ”Problema șoriceilor nu e una ușor de surmontat. Încercăm să evităm orice atac masiv. Anul ăsta am urmărit și am observat imediat orice început de atât. Am sesizat unul către mijlocul lunii decembrie și am făcut tratamente și în decembrie-ianuarie și în februarie, deoarece în prezent există produse de calitate pentru combaterea rozătoarelor. E suficient să introduci 6 boabe din acelea tratate pe o galerie, pentru că un bob de grâu tratat omoară un șoarece de 20 g. Deci șoriceii nu ne sperie. Treaba este rezolvată și urmărim îndeaproape orice potențială reapariție a unui focar. Am făcut tratamente în decembrie și am mai făcut la sfârșitul lunii ianuarie, după ce au început să apară vetre pe un culoar tehnologic. Noi din 24 în 24 m avem culoare tehnologice și pe unul din culoare am numărat în unele sole 6-8 vetre de atac, unde erau galerii, iar în alte sole am avut peste 20 de vetre de atac de șoareci. Explicația pentru atacul intens e că acolo a fost o solă unde grâul a căzut și o mare parte s-a risipit. Cum nu a mai putut fi adunat de combină, au rămas boabe multe în câmp și a fost invazie mare. Tocmai pentru ca această amenințare să nu se transforme într-un atac masiv, în iarna asta am trecut la pas toate cele 1465 ha de grâu și am încercuit vetrele cu ață în niște delimitări cu formă de hexagon sau cerc, ca să vedem dacă se extinde atacul și dincolo de zona împrejmuită. Atunci când vedem că atacul se extinde, reluăm tratamentul”, declară inginerul Gheorghe Robuleț.


    Te-ar mai putea interesa

    Legea arendei a fost adoptată de Senat: Perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendă Legea panourilor fotovoltaice pe terenuri agricole – aprobată la votul final din Camera Deputaților Prețul motorinei în campania de recoltare. Cât plătesc pe litru fermierii din mai multe județe

    Ultimele știri

    Bill Gates a cumpărat încă o mare fermă. Fermierii cer să se verifice legalitatea tranzacției Fermierii cu ajutorul de Covid în conturi! Județe unde crescătorii au primit deja banii de la APIA! Exclusiv pentru fermierii români: Programul Soufflet Agro de garanție la rapiță – Rapița de Aur