Studiu CRPE: ”Practica ne omoară” în învățământul profesional și tehnologic din România!

Angelica Lefter - 28 februarie 2022 21:55

Învățarea la locul de muncă – așa cum sunt de exemplu stagiile de practică și ucenicia elevilor la un angajator – reprezintă o componentă centrală a învățământului profesional și tehnologic care are urgent nevoie de finanțare, prevederile legii privind practica elevilor și studenților nefiind aplicate nici la 15 ani de la promulgarea acesteia. Asta arată un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), organizație parte a consorțiului Creștem prin Educație Agricolă (CEA), format dintr-un grup de organizații care își propun dezvoltarea învățământului tehnologic cu profil agricol din România, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Învățământul profesional și tehnologic, ignorat și masiv subfinanțat

Potrivit raportului ”De ce avem nevoie de învățare la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic românesc? Un model de practica pentru liceele agricole”, realizat de CRPE, România alocă cei mai puțini bani pe cap de elev care studiază în învățământul profesional și tehnologic, de peste 10 ori mai puțin decât media europeană alocată per capita, în cifre ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Aceasta, în condițiile în care 56% dintre elevii din învățământul secundar superior (ciclul 2, nivel care corespunde liceului) sunt înscriși la licee tehnologice sau școli profesionale.

Mai mult, autoritățile nu au elaborat nici până acum normele relevante de aplicare pentru Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, care prevede o subvenție financiară suplimentară echivalentă cu 5% din alocația anuală per elev pentru unitățile și instituțiile de învăţământ care organizează educație practică.

Aceste sume pot fi utilizate exclusiv pentru organizarea și desfășurarea practicii. Deși există aceste prevederi legale, o mare parte din liceele intervievate de către CRPE au declarat că nu au accesat astfel de fonduri. De asemenea, pentru unele materii din curriculumul acestor instituții de învățământ nu există resurse esențiale, cum ar fi manualele.

”Deși învățământul profesional și tehnologic în ansamblul său – de la liceele tehnologice la școlile profesionale și postliceale – reprezintă la nivel declarativ o prioritate a sistemului de învățământ din România, în realitate decizia politică merge în sens invers: pentru actualul an școlar, numărul locurilor disponibile în clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic a fost redus cu peste o treime (36%), șubrezind și mai mult această parte importantă a infrastructurii educaționale naționale care sunt liceele tehnologice. Efectul pe termen mediu și lung este periclitarea viitorului învățământului secundar (de nivel liceal și postliceal) cu profil tehnic, cu impact asupra ratei șomajului în rândul generațiilor viitoare și a dezvoltării economice a României, în contextul în care mai bine de jumătate din efectivul total de elevi din învățământul secundar superior învață în licee tehnologice și școli profesionale”, atrage atenția Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Educația practică, în parte doar pe hârtie. În Germania, se face timp de patru zile pe săptămână

Studiul CRPE arată că deși formarea practică este obligatorie în învățământul profesional și tehnic, în realitate aceasta este ignorată de aproape toți factorii care ar trebui să îi asigure succesul.

O anchetă realizată în 2020 în rândul liceelor agricole de CRPE pe un eșantion de 49 de licee agricole, a arătat că 37% dintre acestea evaluează oportunitățile de practică de specialitate derulată de elevi la agenții economici ca fiind insuficiente sau aproape inexistente, cu mai puțin de jumătate din necesarul de practică acoperit.

Conform datelor din noul raport CRPE, doar 10% dintre elevii români au acces la experiențe de învățare la locul de muncă, prin comparație cu media de 61% a elevilor din învățământul tehnologic din statele Uniunii Europene. Conform unui raport din 2014 al Institutului Federal pentru Formare și Educație Profesională din Germania (Bundesinstitut für Berufsbildung, BiBB), în statul german, elevii înscriși în învățământul tehnic liceal învață în general o zi la școală și patru în sistem dual, la angajator, fiind parte a Contractului colectiv de muncă și plătiți ca atare, remunerația ridicându-se la momentul respectiv la circa o treime din salariul unui muncitor calificat.

Implicarea slabă a firmelor, o altă problemă

Educația practică din cadrul învățământului profesional și tehnologic contribuie la formarea adecvată a elevilor și, în același timp, are un efect major asupra carierei acestora de după absolvirea școlii. Raportul CRPE arată că elevii care au beneficiat de instruire practică în cursul unor stagii, perioade de ucenicie sau în alte forme de învățare la locul de muncă își găsesc mult mai ușor un loc de muncă, în medie într-un interval de mai puțin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul absolvenților care s-au pregătit exclusiv în școală.

În 2020, 16% dintre acești elevi nu au participat la stagii sau ore de formare practică, cu toate că acestea sunt obligatorii pentru a promova în următorul an școlar. (În cazul liceelor cu profil preponderent agricol, sub 40% din elevi au participat la stagii de ucenicie la agenți economici din domeniu.) Dintre elevii care au participat, 42% au făcut practică doar în cadrul școlii și 57% au ajuns și la agenți economici.

Din păcate, implicarea mediului economic în oferirea de oportunități de educație practică pentru elevii din învățământul tehnologic este redusă. Situația contrastează cu cea din Germania, de exemplu, unde, potrivit BiBB, 38% dintre întreprinderile mici oferă stagii de practică, ponderea urcând la 87% din firmele de dimensiuni mijlocii, în timp ce practic toate companiile mari formează elevi în stagii de practică sau ucenicie (învățământ dual).

Ce ar trebui făcut

Prin urmare, consorțiul Creștem prin Educație Agricolă a elaborat o serie de recomandări pentru decidenții din sistemul de învățământ.

În rezumat, acestea sunt următoarele:

• Școlile trebuie să dezvolte o viziune unitară asupra practicii, la nivel de școală.
• Este necesară dezvoltarea de materiale-suport pentru organizarea, monitorizarea și evaluarea stagiilor de practică: caiete de practică, ghiduri metodologice etc.
• Practica de specialitate are nevoie de o finanțare corespunzătoare, dedicată. Trebuie elaborate normele de aplicare pentru subvenția suplimentară, conform prevederilor existente în lege.
• Școlile din învățământul profesional și tehnologic trebuie susținute de autorități pentru a dezvolta parteneriate cu agenții economici.
• Este necesară formarea corespunzătoare de tutorilor de practică, a profesorilor coordonatori de practică, a evaluatorilor de competențe, a inspectorilor școlari pentru învățământul profesional și tehnic.

Despre consorțiul Creștem prin Educație Agricolă (CEA)

Creștem prin Educație Agricolă (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene. În ultimii 6 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe susținerea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profil agricol din întreaga țară beneficiază azi de suportul și know-how-ul consorțiului.

Despre Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a fost înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent și influent în stabilirea agendei publice și în formularea de politici în cadrul UE, și continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză și dezbateri publice informate.