Terracult, cea mai modernă fermă vegetală din județul Arad, s-a înscris în Asociația Forța Fermierilor!
Daniel Befu -
Societatea Terracult, cu o activitate de 14 ani în România și investiții de peste 30 milioane euro, a devenit membru al Asociației Forța Fermierilor. Compania lucrează 6.600 ha de teren, deține o fabrică de ulei ultramodernă și capacități de stocare de 50.000 de tone.
Unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura arădeană, Terracult, s-a înscris în Asociația Forța Fermierilor. Compania Terracult, cu sediul în satul Horia, comuna Vladimirescu, județul Arad, și-a început activitățile în România în 2008, ajungând în prezent în top 5 cele mai mari exploatații agricole din județ. În cei 14 ani de activitate, societatea cu capital austriac a investit peste 30 milioane euro în infrastructură, echipamente, utilaje, clădiri și terenuri. În prezent compania lucrează în jur de 6.600 ha, cu un colectiv de peste 30 de angajați. Totodată deține spații de stocare ultramoderne de circa 50.000 t, dotate cu echipamente de uscare și tratare a cerealelor, precum și o unitate de procesare a semințelor de oleaginoase, cu o capacitate anuală de producție de 4000 t de ulei.
Emanuel Iercan, administrator al Terracult, explică pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că motivele care au stat în spatele deciziei de a se înscrie în Asociația Forța Fermierilor țin în primul rând de spiritul combativ, însoțit de fair-play, de care a dat dovadă până în prezent structura asociativă, precum și de abordarea vocală și eficientă în relația cu decidenții din structurile de resort.
”Am făcut acest pas deoarece vrem să facem parte dintr-o comunitate de fermieri, dintr-o structură care să fie pentru unitatea fermierilor și împreună, să putem să reprezentăm ca un grup interesele noastre pentru o agricultură mai bună. Ne place deschiderea Asociației Forța Fermierilor către fermieri, ne place că lucrați pentru interesele fermierilor, că vă luptați pentru ele cu toată energia și că organizați evenimente în cadrul cărora ne putem face auzite ofurile la nivel central, nu numai la autoritățile locale”, declară Emanuel Iercan.
Pentru administratorul Terracult, înscrierea în structura asociativă înseamnă și așteptări. ”Ne dorim ca Asociația Forța Fermierilor să lupte atât pentru interesele noastre, cât și pentru ale celorlalți fermieri din cadrul Asociației și nu numai din cadrul Asociației”, explică acesta.
Totodată, Emanuel Iercan vine în față și cu o serie de probleme punctuale care sunt de interes pentru ferma pe care o coordonează. ”De la autoritățile statului ne dorim identificarea unor programe de finanțare, de alocare a unor fonduri nerambursabile în domeniul irigațiilor, dar mai ales îmbunătățirea infrastructurii îmbătrânite de stat, existentă de la nivel de țară în domeniul irigațiilor. Aș vrea ca guvernanții să nu uite că și în partea de vest a țării există, chiar dacă în areale mai restrânse decât în sudul României, oportunitatea irigării, în special în bazinele marilor râuri, precum Mureșul, care trece prin proximitatea exploatației noastre. Există societăți, precum Terracult, pe care o reprezint, care sunt la rândul lor dispuse să investească mai departe ca să se conecteze la aceste artere principale de irigații, dacă statul ar moderniza canalele și stațiile de pompare. Evident, având acces la irigații în regim extensiv, productivitatea ne-ar crește semnificativ și într-un final ar fi o situație benefică și pentru stat, care și-ar recupera rapid investiția în modernizarea infrastructurii primare de irigații, prin colectarea de taxe și impozite mai mari, aferente unor producții agricole mai mari. În plus, creșterea volumului de activitate la nivelul societății, s-ar răsfrânge și asupra comunității existente în zona amplasamentului fermei prin dezvoltarea de locuri noi de muncă. Localnicii din satele dimprejurul Terracult știu foarte bine impactul pe care îl au slujbele bine plătite oferite de noi și condițiile de muncă moderne”, punctează Iercan.
O altă problemă de care s-a lovit exploatația arădeană constă în limitarea accesului la subvenții, în urma unei investiții în domeniul procesării. ”Am dori ca autoritățile să acorde subvențiile puțin mai flexibil, în sensul că multe reglementări sunt foarte restrictive și nu încurajează dezvoltarea. Noi avem cultură de soia, pentru care primim o subvenție dacă valorificăm 1300 kg/ha. Recent am pus în funcțiune o fabrică de ulei și dat fiind că noi presăm acea soia, noi practic o valorificăm, însă restricția prevede că trebuie să o valorificăm în cadrul fermei dând-o pentru consumul animalelor, sau s-o vindem către altcineva care la rândul lui poate să facă ce vrea cu ea. Am constatat cu uimire că practic noi nu suntem ajutați cu subvenția asta ca să ne ducem mai departe cu investiția. Ca fermier ești penalizat dacă procesezi in-house soia produsă în propria fermă, integrând-o într-un lanț de producție. Practic nu mai ești eligibil. Astfel de proceduri rigide nu încurajează investițiile și nu ne-ajută deloc. Am putea primi subvenție dacă am avea în cadrul fermei animale și să le dăm soia pentru consum, însă o componentă zootehnică nu este direcția societății. Dar cu toate astea, e mai mult decât evident că și produsele pe care le producem la fabrica de ulei, de exemplu turtele, sunt destinate consumului animal. Acele turte de soia produse de noi, ajung mai departe, pe lanț, într-o fermă zootehnică, unde vor servi drept hrană pentru animale”, semnalează această anomalie Emanuel Iercan.
