• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vasile Datcu – un fermier cu o strategie aparte. A trecut de la 2.500 ha la o fermă ”normală” de 350 ha!

    Angelica Lefter -

    În timp ce majoritatea fermierilor se luptă să se extindă, fermierul Vasile Datcu din Brăila a luat în urmă cu câțiva ani decizia de a reduce drastic suprafețele. De la 2.500 de hectare, acum lucrează 350 de hectare în sistem irigat. Din discuția avută cu reputatul agricultor am rămas impresionați de strategia lui Vasile Datcu de a gestiona cheltuielile unei ferme medii în așa fel încât să fie profitabilă și la adăpost de riscuri. Și, totuși, anul acesta îi ridică noi provocări: de la prețuri la lipsa de umiditate din sol.

    Se anunță un an greu pentru fermieri din cauza lipsei de precipitații, chiar dacă începutul de primăvară a compensat prin câteva ninsori bune pentru culturi. Cu toate acestea, slabele precipitații nu completează carența acută de apă în sol din anii precedenți, iar la rândul lor irigațiile nu pot înlocui 100% beneficiile pe care le oferă natura atunci când apa provine din ploi sau ninsori semnificative.

    Este temerea inginerului Vasile Datcu, în vârstă de 73 de ani, fermier și administrator al SC Midagra Invest SRL, care cultivă 350 de hectare în localitatea Măxineni, din județul Brăila. Acesta a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că anul 2022 vine din spate cu o lipsă de umiditate de câțiva ani.

    ”Anul 2022 se resimte după anul 2020, care a avut o lipsă de umiditate extrem de gravă, după care s-au mai refăcut puțin rezervele pământului în 2021, ca să zic așa, la aproximativ jumătate din aportul normal. Noi  în mod normal avem în jur de 600-630 de litri pe metru pătrat pe an ca aport pluviometric, dar recent n-a depășit 300 în niciun an din aceștia, după 2020. Noi venim, așadar, după o perioadă de aproape 2 ani de criză de apă în sol. În aceste condiții, dacă facem acum niște teste pe secțiunea 1,60 metri, bine că acum s-a mai schimbat un pic raportul, dar acum 2 săptămâni nu era niciun gram de apă. N-am întâlnit niciodată acest lucru, de 20-30 de ani de când mă ocup eu de agricultură. Este mai rău decât în 2020 pentru că s-a cumulat cu lipsurile, din an în an s-a agravat ca raport dintre ceea ce primește pământul în fiecare an, ce dăm noi irigare este o completare, lumea nu înțelege că irigatul nu suplinește aportul lui Dumnezeu, îl completează! Și proiectarea tuturor canalelor de irigații este făcută la un debit de 100-150 de litri maxim pe hectar. Acestea sunt debitele cu care sunt construite toate sistemele de irigații din România. Mie îmi lipsesc cei 600 de litri, pentru că am avut 40-50-60 de litri aport pluviometric! Noi avem ferma irigată, toată, dar acesta este un caz rar!”, a explicat fermierul brăilean.

    Fermierii brăileni investesc serios în irigații pentru a evita adevărate dezastre agricole din lipsa umidității

    Inginerul Vasile Datcu a mai precizat că, în calitate de președinte al mai multor Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI-uri), trei la număr, care însumează peste 7.000 de hectare, s-a asigurat că s-au făcut investiții importante pentru a salva culturile de la dezastrul impus de secetă.

    ”S-au făcut investiții serioase. Cele de 1 milion de euro le încheiem acum, astăzi am vizita în teren a AFIR Constanța într-un proiect. Fiecare organizație de udători brăileană are câte 2.000-3.000 de hectare, dar trebuie să facem lucrările. Ele sunt modernizate, bine așezate, beneficiază de faptul că suntem pe prima treaptă de pompare ceea ce contează foarte mult”, a punctat fermierul Vasile Datcu.

    Agricultorul Vasile Datcu: Ferma medie spre mare este tipul de fermă care trebuie dată exemplu

    Investiții a făcut inginerul Vasile Datcu și în propria fermă din Măxineni, însă a povestit că a preferat să țină mai puțin teren decât acum aproximativ 20 ani, când avea 2.500 de hectare, pe care acum le-a catalogat ca ”o mare eroare”.

    ”Acum 20 de ani am avut 2.500 de hectare, dar mi-am dat seama că este o mare eroare și atunci m-am dus la ferma normală, ferma medie spre mare. Este tipul de fermă care trebuie dat exemplu, între 100 și 500 de hectare, este formula cea mai bună de a produce comercial și tehnologic în parametrii optimi. Mai puțin te duci pe alte culturi, mai mult nu mai vorbim de fermieri! Nu am o cultură preponderentă în fermă, le rotesc și atunci am grâu, orz, floarea-soarelui, soia și fac asolamente pe parcele de aproximativ 35 de hectare – 40 de hectare, și le rotesc în fiecare an”, a explicat inginerul Vasile Datcu.

    Vasile Datcu în cealaltă ipostază: nu de fermier, ci de autor

    Fermierul scriitor și-a făcut din lucrul pământului o adevărată filosofie de viață

    Agricultorul a mărturisit pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că este fost inginer de nave și scriitor deopotrivă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, și reușește să îmbine filosofia cu agricultura foarte bine.

    ”Eu sunt inginer de nave și filosof, ce fac eu acum cu plantele este filosofie, nu agricultură. Scriu proză și eseu, poezie am scris în tinerețe. În 2011 prezentam, la Atena, la Forumul Mondial un eseu despre decadența fundamentelor morale și vorbeam exact de eminența unor catastrofe de tipul a ceea ce se întâmplă astăzi, pandemie, război”, a menționat inginerul Vasile Datcu.

    Evenimentul de la Atena, din 2011, în care autorul Vasile Datcu și-a prezentat eseul apreciat la nivel internațional

    Fermierul brăilean investește în jur de 3.000 de lei la hectar și are o producție bună

    Revenind cu gândul la fermă, lucrările efectuate sunt cele normale, asta dacă nu se întâmplă să fie o secetă mult prea mare și să încurce planurile esențiale.

    ”De regulă ar numai când am de încorporat masă vegetativă mare, mai ales după porumb, în rest scarific și dau cu disc. Astă-toamnă nici n-am putut să bag vreun plug în vreo solă, era atât de uscat încât am și rupt cormene la plug, am scarificat într-o mică măsură, după care am trecut cu un disc greu și am putut să semăn. Culturile sunt rezonabile până la acest moment, dar sunt rezonabile pentru că au avut câtă umiditate au avut și nu au intrat în activitate, sunt încă în repaos vegetativ că temperaturile sunt mici, dar mă ia groaza dacă vine căldura”, a adăugat agricultorul brăilean.

    Din cauza scumpirilor la inputuri, fermierii vor cultiva, fără să vrea neapărat, mult mai ecologic

    Cu o tehnologie pe care o califică ”rezonabilă”, inginerul Vasile Datcu a accesat fonduri europene cu mult timp în urmă, prin SAPARD. Crede că fermierii vor fi obligați în viitor să cultive ecologic, mai ales prin prisma prețurilor mari la inputuri.

    ”Orice utilaj iei în fermă, oricât de scump ar fi, el nu funcționează mai mult de 2 săptămâni pe an. Cât despre a mă gândi să devin fermier ecologic…păi cred că ne vor împinge cei cu prețuri la azotat și vom fi forțați. Vom ajunge toți ecologiști”, face haz de necaz fermierul brăilean.

    Agricultorul a vândut în 2022 grâul la 1 leu/kg, iar porumbul la peste 1 leu/kg 

    Investițiile la hectar nu depășesc 3.000 de lei, iar producțiile sunt rezonabile, a opinat inginerul Vasile Datcu, care a adăugat că a vândut grâul și la 1 leu/kilogram.

    ”Investesc în jur de 3.000 de lei la hectar, producțiile sunt rezonabile, 10 tone la hectar la porumb, 5-6 tone la hectar la grâu. Nu forțez mult, nu dau niciodată mai mult de 250 de kilograme azot substanță comercială, nu îl duc niciodată în exces. Am eu principiile mele de care vă spuneam, îi dau pământului cât scot din el, nu îi dau să îl înnebunesc, să îl forțez. Anul acesta au fost prețuri bune, valorific direct către traderi. Am avut un preț de 0,9 lei/kg la grâu și vreo câteva tone și la 1 leu/kg, la porumb la 1 leu/kg sau 1 leu și ceva…au fost prețuri bune”, a punctat inginerul și scriitorul Vasile Datcu.

    Inginerul Vasile Datcu este un autodidact și întotdeauna a mizat pe schimbările care să îmbunătățească rezistența plantelor

    Pe final, agricultorul brăilean ne-a spus că s-ar fi implicat și în cercetare, însă a renunțat la această idee, deși întotdeauna a avut înclinații către a învăța și a studia tot ce ține de domeniul în care este implicat.

    ”Am vrut să încerc pe partea de cercetare, dar nu am reușit. Am încercat să schimb ceva, am vrut să încerc să manipulez gena la porumb bunăoară de așa manieră încât să îi permită bacteriei fixatoare de azot pe care o regăsesc la soia, la leguminoase, să îi permită fixarea și pe rădăcinile porumbului, pentru ca și porumbul să devină fixator de azot cum este soia”, și-a explicat, la final de interviu, intențiile agricultorul Vasile Datcu.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermă închisă de DSVSA. Decizia a fost contestată în instanță O familie de legumicultori și-a găsit solarii tăiate și toți ardeii furați Cireașa și căpșuna – rezultatele analizelor de laborator pentru fructele românești din piețe

    Ultimele știri

    Mici fermieri care irigă – reclamați la poliție de vecinii deranjați de zgomotul pompelor Alertă meteo de furtuni și vijelii în jumătate de țară. Temperaturi sufocante și caniculă până joi Fermierii din AAC – mesaj pentru partidele politice: Susțineți la Bruxelles prioritățile agriculturii românești!