Floarea-soarelui, o cultură cu miză mare. Ce impact are în ferme derogarea la neonicotinoide!
Angelica Lefter -
Floarea-soarelui este o cultură cu care mulți fermieri pot da lovitura în acest an. În ciuda scumpirilor la îngrășămințe și la celelalte inputuri agricole, o producție bună de semințe de floare poate capitaliza exploatația agricolă. Riscul unui contract semnat în avans rămâne, dar decizia Ministerului Agriculturii de a acorda din nou derogare pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide a determinat mai mulți fermieri să extindă suprafețele cu oleaginoasa de primăvară.
Referitor la situația campaniei de primăvară în privința semănatului la floare, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu mai mulți producători agricoli și specialiști. Toți au subliniat importanța derogării pentru tratamentul cu insecticid, iar contextul actual este unul favorabil unui an bun la floarea-soarelui.
Ing. Lucian Buzdugan: Sunt două direcții de acțiune – prima de găsire a unui înlocuitor, a doua de acceptarea a neonicotinoidelor până este obținută altă soluție eficientă
Unul dintre cei mai reputați agronomi din România, consultant internațional și fost director al Agricost Brăila, ing. Lucian Buzdugan, membru al Asociației Forța Fermierilor, a menționat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că ar fi indicat ca până nu se va găsi un produs biochimic care să înlocuiască aceste substanțe, neonicotinoidele ar trebui acceptate.
”România, datorită eforturilor depuse, inclusiv a organizației Asociația Forța Fermierilor din care fac și eu parte, a reușit să obțină prelungirea utilizării neonicotinoidelor. Problema ar trebui să îmbrace două aspecte cunoscându-se exact situația României prin poziția sa geoclimatică, ca să zic așa, este cel mai afectat stat din Uniunea Europaenă de un dăunător care poate fi ținut departe de culturile noastre, care este Tanymecus. Poate fi ținut departe, deocamdată, prin neoniconoide. Ce trebuie făcut? Trebuie înțeles că până când nu se va găsi un produs chimic, biochimic, care să stăvilească virulența atacului acestui dăunător la câteva culturi, în special la porumb și floarea-soarelui, care atacă și în timp el a devenit aproape polifag, până când nu se va face un produs care să înlocuiască neonicotinoidele, să nu mai avem restricții. Asta ar fi o direcție, pentru că ne pune în situația ca în fiecare an să stăm cu frică, oare o să ne aprobe sau nu o să ne aprobe și atunci cred că acestea ar trebui, cele 2 direcții de acțiune. Repet, una de obținere a unui produs care să înlocuiască neonicotinoidele cu eficiență la fel de bună și cu cost asemănător, adică nu cu niște costuri exorbitante, și a doua până când nu apare acest produs să fie de la sine aprobat în a utiliza în continuare neonicotinoidele”, a spus specialistul.
Totodată, expertul în agricultură, Lucian Buzdugan, a mai opinat că trebuie făcute cercetări aprofundate asupra efectelor pe care neonicotinoidele le au asupra albinelor deoarece, din experiența sa vastă, apicultorii au venit cu stupii întotdeauna în culturile tratate cu neonicotinoide din Insula Mare a Brăilei.
”Sigur, eu aș mai adăuga să se facă și niște cercetări mai serioase pentru că, din experiența mea de zeci de ani de utilizator al neonicotinoidelor am constatat că apetitul pentru a veni cu stupii în Insula Mare a Brăilei, acolo unde eu lucram și cultivam pe mari suprafețe și porumb și floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide nu a scăzut niciodată, din contră, era bătaie la acces în insulă. Și, deodată, s-a lansat ideea că acest produs ar fi dăunător pentru albine. Eu nu contest că nu este așa, dar sigur, îmi pun întrebarea de ce era așa o luptă ca oamenii să vină în zona aceea, unde eu tratam plantele cu neonicotinoide? Deci, să se facă cercetări pentru a ști exact cât de mult afectează, cât de gravă este situația și în acest sens trebuie luată o decizie pe bază de studii, aș zice bilaterale și din partea apicultorilor, dar și din partea conducătorilor și cultivatorilor de cereale”, a mai adăugat consultantul internațional și fostul director al Agricost Brăila, Lucian Buzdugan
Alexander Degianski: Am luat decizia de a extinde suprafața cu floarea-soarelui
La rândul său, tânărul fermier Alexander Degianski a cultivat în acest an 700 de hectare cu floarea-soarelui din cele 5.000 de hectare de cereale pe care le cultivă în total pe raza localității Giulvăz din județul Timiș.
El transmis felicitări ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, pentru inițiativa de a extinde derogarea la floarea-soarelui, venind astfel în sprijinul fermierilor.
”În această problemă, în primul rând am felicitat pe toate căile posibile pe domnul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru decizia de a susține în continuare derogarea și mai mult, de a extinde derogarea pentru floarea-soarelui, pentru că chiar dacă nu aveam probleme cu războiul, lipsa derogării la neonicotinoide la floarea-soarelui era o mare, mare problemă. Noi în fiecare an aveam semănate în jur de 600-700 de hectare de floarea-soarelui, anul trecut am avut sub 200 de hectare pentru prima oară de foarte, foarte mulți ani când floarea-soarelui a fost cultura cu ponderea cea mai mică din fermă la noi. Anul acesta, pe fondul crizei acesteia internaționale, a creșterii explozive a prețurilor, mai ales la oleaginoase, cum vedem la floarea-soarelui prețul actual este să dea spre 4,5 lei/kg, am luat decizia de a extinde suprafața mai mult decât ne-am plănuit, bineînțeles ajutat și impulsionat de această derogare care ne dă siguranța reușitei răsăririi culturii pentru că am pățit-o în 2020 când am semănat floarea-soarelui din nou câteva sute de hectare bune și a trebuit să întorc 140 de hectare fiind total distruse de Tanymecus”, a declarat Alexander Degianski.
Pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui folosește Nuprid, una dintre substanțele pentru care s-a primit derogare. În general, spune agricultorul, încearcă să nu chimizeze inutil culturile.
”Am dat deja comandă și cred că a și ajuns în fermă Nuprid-ul pentru tratarea sămânței. În cultură eu sunt adeptul intervenției cât mai raționale asupra culturilor. Bineînțeles că această insterie de a nu trata sămânța nu a dus decât la un efect advers, mult mai păgubos pentru toată lumea și anume de a folosi mult mai multe insecticide sistemice și de contact aplicate în post-emergență pentru a combate pentru că și eu am făcut treceri din săptămână în săptămână pe floarea-soarelui cu insecticide de contact sau sistemice că vedeam cum dispare cultura. Eu, în vegetație, în anii în care am avut derogare la neonicotinoide la floarea-soarelui, nu am folosit niciun insecticid, niciunul. Inclusiv la rapiță, eu folosesc de maxim de trei ori insecticid, în toamnă o dată, iar în primăvară de două ori pentru Ceutorhynchus și pentru Meligethes și atunci folosesc doar de contact, nu produse sistemice. Nu vreau să sar calul cu nimic ce înseamnă chimizare inutilă”, a relatat Alexander Degianski pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Valentin Popa: Fără derogare, nu am avea producții nici la jumătate
Fermierul călărășean Valentin Popa, prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, cultivă la rândul său un total de 160 de hectare cu cereale. Dintre acestea, floarea-soarelui ocupă 25 de hectare, iar porumbul 70 de hectare. Agricultorul a menționat că dacă nu ar fi fost făcute aceste derogări la neonicotinoide, producțiile sale probail nu ar fi fost nici pe jumătate.
”Cred că dacă nu aveam acea derogare nu aveam producții nici la jumătate pentru că în cazul în care noi nu aveam derogare eram obligați să semănăm fără a face tratamentul semințelor cu acele insecticide. Am avut ani în care am semănat fără a trata cu insecticid și ne-a mâncat rățușca (n.r Tanymecus sua Rățișoara porumbului) aproape 10 hectare de porumb. L-am întors și a trebuit să semăn din nou și să în tratez. Am mers într-o stație și l-am tratat și apoi l-am semănat. Deci am avut ani în care am avut această problemă și vă dați seama că e grav. Dacă noi ca țară nu vom mai trata cu insecticid , atunci producțiile vor fi, nu știu dacă la jumătate, poate mult mai mici. Eu folosesc Nuprid, nu tratez acasă, am tratat întotdeauna în stații”, a menționat fermierul din județul Călărași.
Chiar dacă problema cu dăunătorii a fost parțial rezolvată de această derogare la neonicotinoide, agricultorul Valentin Popa susține că temerile fermierilor sunt, în acest an, pe mai multe planuri. Mai exact pentru ca grâul care a pornit în vegetație să nu sufere din cauza temperaturilor care variază de la zi la noapte considerabil.
”Derogarea dată de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu vine numai bine în acest an pentru că noi vom sta fără grijă și putem să facem alte lucrări care trebuie făcute, altfel trebuia să intrăm cu insecticid de contact imediat cum aveam Rățușcă pe teren trebuia să intervenim. Maxim într-o oră trebuie intervenit imediat pe acea suprafață de teren, altfel poate fi compromisă în două zile întreaga solă, întreaga suprafață cultivată. Eu lucrez 160 de hectare, 60 aproape de 70 de hectare le pun cu porumb, floarea-soarelui 25 de hectare, iar mazăre 2 hectare, restul cu grâu, cred că peste 50 de hectare puse cu grâu. Vedem cum e vremea acum, ziua cald, noaptea cu grade Celsius minus, avem o teamă acum și pentru grâu că el deja a început să plece în vegetație, dar noi trăim cu speranța”, a adăugat Valentin Popa pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Claudiu Iliuță: Nu putem să combatem rățișoara fără acest tratament de sămânță
Claudiu Iliuță, membru al Asociației Forța Fermierilor și agricultor din localitatea Vâlcelele, județul Călărași, care cultivă în total 4.500 de hectare, a apreciat decizia ministrului Adrian Chesnoiu de a interveni pentru fermieri în ceea ce privește derogarea pentru utilizarea neonicotinoidelor.
”Ați pus cea mai mare problemă și pe această cale îi mulțumim domnului ministru, Adrian Chesnoiu că a fost lângă noi. Este o problemă foarte mare. Dându-ne derogare și pentru acest an, a fost un lucru foarte important. Noi nu putem să combatem rățișoara fără acest tratament de sămânță. Producțiile clar ar fi fost mai mici dacă nu se dădea această derogare. Și cu acest tratament tot ne chinuim și tot avem pierderi. Dacă nu îl aveam era foarte greu. Anunțarea derogărilor anunțată la începutul acestui an ne-a determinat să stăm liniștiți, să fim siguri că putem trata sămânța și nu vom avea probleme”, a specificat fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Autoritatea Națională Fitosanitară, structură în subordinea MADR, a publicat pe site autorizațiile temporare pentru insecticidele Cruiser 350 FS, Nuprid Al 600 FS și Poncho 600 FS.
Derogările pentru cele trei insecticide sunt emise pentru perioada 25 ianuarie – 24 mai 2022, iar tratarea semințelor va putea fi făcută numai de către prestatori de servicii autorizați, a transmis atunci ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
