• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum s-a îngropat proiectul Romgaz de a construi o fabrică de îngrășăminte pentru fermierii români

    Marian Buhociu -

    În 2018, conducerea Romgaz anunța oficial că plănuiește o investiție în industria petrochimică. Mai exact, compania de stat dorea să realizeze îngrășăminte pentru fermieri. În acest sens, a și comandat un studiu în anul următor. De atunci și până acum nu s-a făcut nimic concret. Conducerea Romgaz susține că vina o poartă blocarea extragerii resurselor din Marea Neagră.

    În studiul realizat de compania Horvath&Partners și predat Romgaz și Ministerului Energie în anul 2020, document consultat și de Agrointeligența – AGROINTEL.RO, reiese că o investiție în industria chimică este una recomandată și foarte profitabilă. În primul rând pentru Romgaz. Compania își majora profitul prin transformarea gazelor în îngrășăminte și astfel vindea produse care aduc mai mult profit decât simpla vânzare a combustibililor fosili. În al doilea rând, investiția era utilă pentru agricultură și întreaga industrie alimentară. Asta pentru că fermierii români ar fi avut la dispoziție fertilizatori de la mai multe companii (Interagro, Romgaz și combinatul proiectat al Romgaz), produse care erau în cantitate abundentă și la prețuri avantajoase.

    Fabrica de îngrășăminte Romgaz a rămas doar un plan

    Prin această eventuală investiție, Romgaz putea să devină cel mai important producător intern de îngrășăminte – devansând Interagro și Azomureș, companii în activitate la acel moment – pentru faptul că societatea de stat este producător de gaze și nu trebuie să le cumpere. Reamintim aici că ”materia primă” principală în industria îngrășămintelor este tocmai gazul metan.

    În studiul Horvath&Partners se mai nota că producția de îngrășăminte a Romgaz poate ușor valorificată pe piața internă, dar și pe cea externă, mai ales prin exporturi în Europa. Reamintim aici că societatea de stat a acordat în 2019 un contract public companiei Horváth & Partners Management Consulting SRL pentru a efectua un „Studiu privind oportunitatea de intrare a SNGN Romgaz SA pe piața românească a îngrășămintelor chimic”. Valoarea contractului a  fost de 450.000 de lei, în jur de 95.000 de euro la acel moment.

    În finalul studiului, se amintea că o astfel de investiție este eficientă și din punct de vedere al profiturilor Romgaz. Gazele urmau să fie transformate în produse mai valoroase și mai scumpe pe care se putea obține profit mai mare. Se adăuga plus valoare la producția de bază, a materiei prime produsă – gazul.

    Rateuri care adâncesc criza din acest an

    În ciuda acestor avantaje expuse în studiul realizat în 2019-2020 de Horvath&Partners, Romgaz nu a făcut niciun pas pentru a intra pe piața petrochimică. Iar această lipsă de inițiativă a companiei de stat riscă să amenințe siguranța alimentară a României în acest an și nu numai.

    Asta pentru că de anul trecut Interagro și-a oprit din nou activitatea, în urma problemelor penale ale patronului Ioan Niculae. În plus, din 6 decembrie 2021 și Azomureș și-a oprit temporar activitatea. Sistarea producției de la Azomureș trebuia să fie pentru maximum două luni, până în februarie, conform anunțului inițial al conducerii combinatului. Nici până acum platforma petrochimică nu și-a reluat producția.

    Așa că întreagă producție internă a dispărut. Fermierii putea cumpăra fertilizatori de import. Însă și aceștia prin peste 80% din Ucraina și Rusia. Cum Rusia a invadat Ucraina pe 24 martie, fermierii români nu mai au acces nici la fertilizatorii din import din cauza sancțiunilor economice impuse Moscovei.

    Instalație Romgaz

    Așa s-a ajuns în martie, moment în care agricultorii încep să pună îngrășăminte în pământ, și aceștia nu mai pot cumpăra decât produse scumpe și aflate pe ultimele stocuri ale furnizorilor.

    „Da, cu siguranță ar fi fost bine să avem un combinat petrochimic. Nu avem. Dar ca să nuanțez, era și imposibil de realizat până acum. În primul rând, Romgaz a legat mereu investițiile în petrochimie de exploatarea gazului din Marea Neagră. Cu surplusul de gaze din Marea Neagră se dorea să se realizeze îngrășăminte. Până în 2020, din cauza perspectivei vechii guvernări asupra legislației din domeniu nu s-a mai putut extrage gazul din platforma de pe mare. Din 2021, am mers pe bâjbâite și probabil trebuia să fim mai deciși, deși cu această criză a gazelor e posibil să nu fi avut și pentru petrochimie”, ne-a explicat un reprezentant al conducerii Romgaz.

    Acesta ne-a mai spus că dacă se va lua decizia din punct de vedere politic, Romgaz poate produce și trei luni îngrășăminte.

    Declarațiile sale se referă la faptul că în baza strategiei Romgaz, compania are în plan două variante de a produce îngrășăminte.

    Strategia de a produce fertilizatori a fost anunțată la începutul anului 2018 de Liviu Nistoran, fostul președinte al Consiliului de Administrație al companiei. „De ce să nu oferim produse cu mai multă valoare adăugată cum ar fi produsele industriei chimice?”, a mai spus Nistoran la acel moment.

    Aristotel Marius Jude este, din 13 februarie 2021, Director General Provizoriu al Romgaz

    Un miliard de euro

    Intenția necesară este de un 1 miliard de euro în industria chimică. Romgaz are capacitatea de a face investiții majore în condiții în care nivelul său de îndatorare este zero, iar cifra de afaceri în creștere și profiturile au fost mereu în creștere. 

    Neputința statul român de a profita de propriile resurse pentru a-și ajuta economia au fost ironizate poate cel mai bine de un maghiar. În 2017, Kristof Terhes – șeful FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria – a ironizat România, spunând că aceasta nu are posibilitatea de a utiliza gazele pe care le produce. „România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră, deoarece nu are industrie, nu are petrochimie, iar populația este racordată la rețea doar în proporție de 30-35%, spre deosebire de 95% din locuitorii Ungariei. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare?!”, a afirmat ironic șeful FGSZ care se află și acum la conducerea companiei maghiare.


    Te-ar mai putea interesa

    Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel” Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Ouăle maronii vor fi înlocuite în magazine de ouăle albe. Fenomenul, explicat de fermieri

    Ultimele știri

    UE intenţionează să îşi majoreze exporturile de alimente în China, în pofida tensiunilor comerciale Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Lista produselor agricole din Ucraina pentru care se pot introduce taxe vamale