Mihai Stoian, Agrozootehnica Adunații Copăceni: ”Lucrările minime aduc și provocări. Vulpia e rapace, dar am învățat să o ținem sub control”
Daniel Befu -
Cu 30 de ani de expertiză în spate, inginerul agronom Mihai Stoian (54 ani), directorul general al Agrozootehnica Adunații Copăceni SA, din județul Giurgiu, are o percepție holistică asupra domeniului în care activează.
Inginerul Mihai Stoian și-a început activitatea în 1991, în cadrul fostei ferme de partid Comaico 1 Decembrie, unde a activat ca șef de fermă până în 2001, când a intrat în echipa Agrozootehnica Adunații Copăceni, societate specializată în cultura mare, care lucrează 3.000 ha, deține un parc de utilaje ultramodern în valoare de 5 milioane de euro și spații de stocare de aproape 14.000 t.
”Suntem o unitate robustă, care a reușit să se mențină, în ciuda presiunilor exercitate de societăți nou înființate ulterior. Nu a fost o misiune deloc ușoară, dat fiind că presiunea e foarte mare pe terenul pe care-l lucrăm. Până acum Agrozootehnica a reușit să facă față destul de multor provocări și sper ca și în continuare să fie la fel de robustă”, sintetizează Mihai Stoian forța unității pe care o coordonează.
Mai mult ca niciodată, contează controlul costurilor și estimările corecte ale veniturilor
Însă în aceste timpuri, nicio societate activă în agricultură nu este imună la reverberațiile evenimentelor de pe scena internațională.
”Pe ultima jumătate de an, sigur că situația este atipică pentru noi, ca producători. Cel mai mare deranj pentru societatea noastră a fost cauzat de screșterile foarte mari ale prețului la îngrășăminte. Față de anul trecut, s-au înregistrat creșteri de 3-4 ori ale prețului fertilizanților. De regulă în fiecare an noi luam în perioada noiembrie-decembrie îngrășămintele cu azot necesare pentru primăvară. De aceea și în 2021, respectându-ne rutina anuală, am fost inspirați și am luat tot în noiembrie”, explică Mihai Stoian, care estimează că în condițiile anului agricol în curs, costul îngrășămintelor va reprezenta în jur de 30% din costul de producție. Însă managerul Agrozootehnica Adunații Copăceni atrage atenția și asupra compensării acestor extra-costuri, prin majorarea cotațiilor de tranzacționare a cerealelor și oleaginoaselor. ”La ora asta, față de perioada octombrie-noiembrie a anului trecut, grânele s-au scumpit cu 30%”, explică managerul societății.
Sezonul nu e atât de dramatic până la acest moment, în ciuda știrilor sumbre care prevăd o întindere până la limita extremă, a pieței de produse agricole.
”Presiunea pe costurile de înființare a culturilor în acest an a fost temperată întrucâtva, datorită faptului că investițiile făcute anul trecut au costat mai puțin și atunci s-a creat o oarecare rezervă de bani. Problema este incertitudinea privitoare la ce se va întâmpla anul ăsta. De regulă în perioada recoltatului scade prețul și nu știm unde se va duce după aia. Toată piața e bulversată de costul îngrășămintelor și nenorocirea ar fi mare dacă, după recoltat, prețul producțiilor nu s-ar menține măcar la nivelul de la ora asta. 2022 e un an în care nu ne permitem cotații mici, asta și pentru că situația din câmp nu e cea mai bună. Cu temperaturile scăzute, păioasele, rapița se află într-o stare de vegetație cu un nivel de dezvoltare destul de mic. Din precipitațiile căzute în toamna anului trecut și peste iarnă, nu s-a completat rezerva de apă, iar problema este că nici așteptările la culturile care sunt înființate acum, la ora actuală, nu sunt atât de bune. Deși e prematură orice estimare privind nivelul producțiilor în acest an, deoarece factorii se pot schimba încă în bine, din datele pe care le avem până la ora asta, estimez un procent de diminuare a producției de 10-15%. Însă următoarea lună de zile e hotărâtoare, pentru că păioasele, în special datorită temperaturilor scăzute n-au evoluat și n-au început să manifeste fenomenul de lipsă de apă. Însă în momentul când vor crește temperaturile și fiziologia normală a plantelor va fi reluată, lipsa apei se va vedea imediat în evoluția culturilor. Deci important este ca apa din ploi să vină cât mai repede”, avertizează Mihai Stoian.
Specificitatea climatică de pe amplasamentele lucrate de Agrozootehnica Adunații Copăceni, impune restricții în privința paletei de specii aflate în optim de producții. ”În ce privește porumbul, noi suntem într-o zonă păcătoasă din punct de vedere climatic. N-avem alternativa de a iriga și atunci porumbul a devenit o cultură folosită mai mult pentru rotație. Am limitat foarte mult suprafețele cu porumb din cauza secetei. Nu este o cultură la fel de importantă ca alte specii, ocupând în prezent doar 5% din total. Mergem de regulă pe culturi de toamnă: grâu, orz, rapiță, iar în primăvară pe floarea-soarelui și mazăre”, precizează agronomul.
Capacitatea de adaptare la imprevizibil – noul normal în agricultură
Iernile fără zăpadă sunt o particularitate a noilor evoluții la nivelul climei, în zonele în care activează Agrozootehnica Adunații Copăceni și la fel, temperaturile atipice. Anomalii similare sunt observabile la succesiunea intervalelor cu deficit și a celor cu excedent pluviometric. ”Am observat și o concentrare a precipitaților. De regulă în zona noastră avem o perioadă de precipitații care se întinde de la sfârșit de aprilie până la jumătatea lui iulie. În acest interval avem exces de apă și după acea, pentru o perioadă de 3 luni, din iulie și până în septembrie avem lipsă de apă. Astfel trecem de la o extremă la alta. La un moment dat e prea multă apă, după aia lipsă de apă totală, combinată cu seceta atmosferică”, mai spune inginerul.
Agronomul anului 2022 trebuie să înțeleagă corect tot acest cumul complex de semnale și să navigheze cu înțelepciune printre variabilele de temperatură și precipitații, în încercarea de a maximiza producțiile. ”În primul rând, din cauza lipsei ploilor, căutăm să ținem cât mai multă apă în sol. Pentru asta am limitat destul de mult arătura și de 7-8 ani am trecut la un sistem minimum tillage, în special pentru culturile de toamnă, acestea având și o pondere foarte mare în structura noastră de culturi. Aplicăm lucrările minime pe circa 65% din suprafață, căutând să folosim apa pe care o avem în sol și să o menținem cât mai mult acolo, ceea ce ne permite să conservăm 10-20% din necesarul de apă al plantelor”, e măsura luată de Agrozootehnica Adunații Copăceni pentru a compensa lipsa apei din precipitații.
Povestea dramatică cu ”Vulpia și șoriceii”, încheiată cu happy end
Implementarea noii tehnologii vine cu propriile ei provocări, pe care agronomul Mihai Stoian încearcă să le surmonteze. ”Sunt și bune și rele în toată treaba asta, în sensul că în ultimii 4 ani de zile ne confruntăm cu o buruiană problemă, vulpia (n.r. Vulpia myuros), apărută tocmai din metoda asta de lucru, fără arătură renunțare. Vulpia ne creează fel și fel de probleme, fiindcă e foarte rapace în cultură. În momentul în care a intrat în cultură, sufocă cultura practic. Noi încercăm ca pe zonele unde avem problema asta, să o limităm cât de cât, pentru că e foarte greu de combătut cu erbicide. Nici măcar totalul nu o ia. De aceea, în solele unde apar focare de Vulpia, încercăm să revenim la arătură, ca metodă agrotehnică de combatere. Pentru o combatere eficientă, încercăm să combinăm metodele chimice cu cele agrotehnice. Din experiența acumulată, în păioase există oarecare procent de combatere și atunci pe solele astea trebuie evitate culturile de rapiță, care sunt mai sensibile, Vulpia fiind mai greu de combătut în rapiță. Arătura pe solele unde sunt probleme trebuie menținută vreme de 3-4 ani, alternând în rotație păioasele și eventual porumbul. Ca și pesticide, cele pe bază de sulfuron, au reușit o combatere mai bună. Suntem extrem de vigilenți, deoarece Vulpia poate să aducă și 25% pierdere de producție în solele unde este prezentă și ne generează o pierdere de până în 5% pe total societate”, detaliază agronomul.
O altă apariție nedorită, deja intrată în cotidian, pentru fermele care practică lucrări minime, este cea a șoriceilor. ”Șoriceii pun destul de multe probleme. Înainte când se permitea fermierilor să dea foc la miriște, era o metodă de combatere eficientă. Noi lucrăm la combaterea lor de ani de zile. Vecinii au fost mai greu de convins și în mod automat, dacă nu făcea toată lumea combaterea șoarecilor, au fost ani în care a căzut în sarcina noastră să facem mai mult în acest sens. Însă în ultimii ani s-au convins și vecinii că e bine să lucrăm în tandem și acum fac și ei combaterea șoarecilor. Folosim Arvalin de regulă. Este o substanță care se împrăștie cu niște aplicatoare speciale, care dozează destul de bine cantitatea aplicată. Începând din toamnă și până în prima decadă din martie, o parte din forța noastră de muncă a fost în permanență pe câmp, în eforturile de a ține sub control cât de cât șoarecii. În orice caz, infecția este destul de mare. Șoarecii ne produc o pierdere de 2-3% per total unitate, însă în solele unde e invazia e urâtă, pierderile pot urca și la un 7-10%”, declară fermierul.
Agrozootehnica Adunații Copăceni se îngrijește de un factor de producție adesea ignorat: omul
Agrozootehnica Adunații Copăceni funcționează cu 50 de angajați. În contextul exploziei prețurilor la energie, combustibili și, prin rostogolire, a tot mai multe produse și servicii, nivelul de trai este la rândul său erodat. Din acest motiv, conducerea unității a decis să tempereze impactul negativ pe care creșterea prețurilor îl are asupra familiilor angajaților.
”Tot timpul există presiunea majorării salariilor, însă ținând cont de inflația puternică, care afectează nu doar agenții economici, ci și gospodăriile, noi am făcut o majorare salarială de 10% pentru întreg personalul nostru, începând cu în urmă cu o lună de zile, tocmai ca să ne ținem oamenii aproape”, declară directorul general.
Ca orice manager, Mihai Stoian încearcă să întrevadă la orizont cam cum va arăta piața la finalul anului agricol. Iar semnalele primite până la acest moment, îi alimentează o stare de optimism moderat. ”Piața e foarte volatilă și nu știu ce să vă spun. Acum o săptămână, contractele futures la floarea-soarelui se încheiau la o cotație de 2,5 lei/kg și contractele futures la rapiță la 3,5 lei/kg, cu perioada de livrare în august la rapiță și în septembrie la floare. Însă noi doar într-o mică măsură facem și futures, dar în ultimii ani constatăm cel puțin pe culturile de rapiță și floarea soarelui, contractele futures au fost mult depășite”, punctează acesta.
Privind în perspectivă, societatea continuă să investească în agricultură, deoarece crede că încă este potențial de maximizare a productivității economice, în tandem cu sustenabilitatea.
”Avem în vedere în primul rând, creșterea capacității de stocare a producției înspre 20.000 t. Noi la ora asta avem spații de depozitare, dar nu reușim să păstrăm decât undeva la 80% din producție și atunci trebuie să ne gândim să creștem capacitatea de stocare. Spațiile de stocare sunt fundamentale, ele reprezentând zona tampon, care ne permit să ne protejăm afacerea de volatilitatea prețurilor. Politica noastră e să nu vindem niciodată în campanie. Excepție fac doar rapița și floarea-soarelui, care sunt mai problematice la păstrat și pe care le vindem mai repede. Totodată, un alt focus pentru societatea noastră sunt tehnologiile de stocare a carbonului. De aceea o să mergem în continuare pe minimum tillage, dar acolo unde sunt probleme o să revenim la sistemul clasic de arătură, ca să combatem problemele care apar”, vorbește despre proiectele de viitor, directorul general al Agrozootehnica Adunații Copăceni.
