• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Certificarea produselor românești, dincolo de scheme și sisteme!

    Ing. Ionuț Diaconeasa – Agrointeligența

    România are trei sisteme de calitate prin care este recunoscută și certificată calitatea unor categorii de produse alimentare: Produsele Tradiționale Românești, Rețetele Consacrate Românești și produsele etichetate cu Produs Montan.

    Produsele tradiționale și rețetele consacrate românești, fiind certificate prin legislație națională, în 2013 respectiv 2014 nu puteau obține finanțarea pentru promovare, ca cele certificate pe sistemele europene, binecunoscutele IGP – Indicațiile geografice protejate, DOP – denumire de origine protejată și STG – Specialitate Tradițională Garantată.

    Dar, în urma solicitărilor mediului privat, prin asociații și federații reprezentative la nivel național, încă din anul 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început demersurile pentru a notifica Comisia Europeană cu privire la posibilitatea produselor certificate pe sisteme de calitate românești de a avea posibilitatea accesării de măsuri de finanțare cu fonduri europene pentru promovarea acestor produse.

    Sintetizând, operatorii economici care procesează produsele certificate ca și Produs Tradițional, Rețetă Consacrată Românească și Produs Montan, au posibilitatea, pentru toate toate cele trei enumerate, începând cu anul 2020 să acceseze fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), submăsurile 3.1 și 3.2 de a aplica pentru măsuri de finanțare prin PNDR  – Programul Național de Dezvoltare Rurală (actualul Plan Național Strategic).

    Sistemele europene de calitate, care au avut de la început capitole distincte în programele de dezvoltare rurală au ”prins” în România mai târziu și mai dificil, din cauza procedurilor complexe de certificare la Comisia Europeană, unde se lucrează pe trei regulamente diferite și etape cu termene destul de lungi. Aici aș da exemplul Cașcavalului de Săveni, care a avut nevoie de 5 ani pentru a fi certificat, din care, 4 ani, documentația a stat la Comisia Europeană!

    În sfârșit, vestea bună este ca la Consiliul AgriFish din luna aprilie a acestui an, un important subiect pe ordinea de zi, va fi aceasta procedură de certificare, care se dorește a fi simplificată și scurtată, în urma solicitărilor statelor membre.

    În urma acestui demers, să sperăm ca vom avea cât mai multe produse românești înregistrate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene!

    Ing. Ionuț Diaconeasa
    e-mail: [email protected]
    telefon: 0749 839 734


    Te-ar mai putea interesa

    Top 10 cele mai mari ferme din România după suprafața declarată la APIA în acest an Investiția de 200-300 de euro care ajută fermierii să economisească zeci de mii de euro Șeful OJFIR Constanța – arestat într-un dosar ce include achiziția de terenuri pentru eoliene Grâul românesc de panificație – producție bună, preț mic. Daniel Radu, fermier: „Este un preț umilitor” Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică”

    Ultimele știri

    Crama Corbuț, investiție în vinuri premium inaugurată la Diosig. Dan Corbuț: „Îmi doresc ca acest proiect să fie dus mai departe de copiii și nepoții mei” Piața cerealelor, la zi. Rusia vinde cel mai ieftin grâu din lume. Ce înseamnă asta pentru fermierii români Scandal la ANSVSA: 75 de oi declarate ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o fermă din Cluj Valeriu Tabără, comemorat prin dezvelirea unui bust în localitatea natală Piața cerealelor, la zi. În bazinul Mării Negre grâul scade, orzul e volatil iar porumbul așteaptă verdictul vremii