• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fertilizări alternative

    agrointeligenta.ro -

    În popor se spune că nici o belea nu vine singură. Nu s-a terminat bine Covidul, că a și apărut criza gazelor. Criza gazelor a oprit o parte din producătorii de fertilizatori sintetici. Nici nu a început bine această criză, că a și pornit războiul din Ucraina spre a o face și mai severă. Capac peste toate, avem parte și de o secetă serioasă, care-i obligă pe unii fermieri să abandoneze cultura semănată în toamnă spre a se orienta către culturile de primăvară.

    La aceste evenimente recente se adaugă deșertificarea pe de o parte și poluarea mediului pe de altă parte ca evenimente cu vechime recunoscută.

    Dar tocmai combinarea celor două necazuri vechi (deșertificarea și poluarea) pot reprezenta o soluție într-o anumită măsură pentru crizele recente. Una din cauzele deșertificării este reprezentată de folosirea intensivă a fertilizării sintetice și neglijarea fertilizării organice. Această situație are la bază doi factori favorizanți:

    – Distribuitorii de fertilizatori sintetici au oferit condiții de plată deosebit de avantajoase (plata după vânzarea recolte);
    – Costurile reduse ale depozitării deșeurilor biodegradabile a determinat deținătorii de astfel de deșeuri să recurgă la depozitare (umplând până la refuz gropile de gunoi) în dauna valorificării acestora pentru producerea fertilizatorilor organici.

    Au trecut multe decenii de când am citit romanul Mizerabilii, de Victor Hugo și doar vag îmi mai aduc aminte de un moment dintr-un capitol dedicat canalelor din Paris. Un țăran căra cu găleata scârnă spre a fi folosită în grădina de legume. Pe atunci nu se găseau fertilizatori sintetici atât de accesibili cum au fost până zilele trecute pe la noi.

    Dacă până de curând fertilizatorii sintetici au fost favorizați de abundența lor și de condițiile de plată extrem de avantajoase, care sunt avantajele fertilizatorilor organici?
    ● Se elimină mirosurile neplăcute, sursele de răspândire a microbilor şi infestarea solului, a apei şi a aerului generate de deșeurile biodegradabile netratate;
    ● Se îmbunătăţeşte fertilitatea solurilor cu un îngrăşământ ecologic, lipsit de toxicitate (aportul necesar de compost trebuie făcut în urma recomandării unei persoane avizate);
    ● Solul îmbunătăţit cu compost devine mai afânat şi mai penetrant. Astfel, în cazul ploilor, acest sol absoarbe o mare cantitate de apă, în timp ce alte soluri se comportă ca un acoperiş de tablă, facilitând inundaţiile;
    ● Capacitatea solului de a “respira” creşte până la 40 % faţă de situaţia în care nu se aplică un astfel de tratament;
    ● Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de exemplu în zonele fostelor exploatări miniere de suprafaţă (practică deja aplicată în Egipt, Arabia Saudită, Qatar și pe alte meleaguri).

    La cele de mai sus se adaugă și avantajul colateral de  încetinire a schimbărilor climatice. Deșeurile biodegradabile netratate generează metan, metan care este un gaz cu efect de seră deosebit de sever. Când renunțăm la cultura de toamnă din cauza secetei, putem spune cu foarte mare precizie cât am pierdut primăvara din ce am investit toamna, dar atunci când o tornadă culcă la pământ grâul care tocmai ar fi trebuit recoltat nu putem face o legătură aritmetică între faptul că nu am dat atenție tratării deșeurilor biodegradabile și paguba produsă de tornadă (sau alt fenomen extrem). Așa cum seceta se combate prin irigare, așa și schimbările climatice se combat prin diversele metode bine cunoscute, inclusiv prin tratarea cu atenție a deșeurilor biodegradabile. Mai multe detalii despre acest aspect se pot găsi în articolul https://www.geangu.ro/wp-content/uploads/2021/08/revista.pdf .

    Simpla depozitare a gunoiului de grajd, chiar dacă este făcută pe o platformă betonată spre a evita poluarea apei freatice nu elimină consecințele emisiilor de metan. În plus, prin compostare se obține un îngrășământ mult mai bogat în humus, dar și pasteurizat, pentru că în interiorul brazdelor de compost se ating temperaturi de peste 60°C. Semințele de buruieni nu vor mai germina în urma acestui tratament. Un film despre compostarea dejecțiilor de pasăre poate fi văzut la adresa https://www.youtube.com/watch?v=ETKXkDO6oJg.

    În articolul menționat mai sus se fac precizări despre situația în care cantitatea de deșeuri este mare (de exemplu de la o fermă cu mai mult de 500 vaci) și suprafața platformei de compostare ar trebui la rândul ei să fie mare. Se poate ajunge la situația în care platforma să coste mai mult decât procurarea unei mașini mai mari, situație în care o optimizare este absolut necesară.

    În ultimii ani, seceta alternează cu ploile torențiale. În ambele cazuri poate fi extrem de utilă o prelată pentru acoperirea brazdelor de compost. Prelata va menține umiditatea pentru mai mult timp, dar va proteja brazdele de spălarea accidentală în cazul ploilor torențiale. Prelata respectivă este și o protecție potrivită la sosirea sezonului rece. Un film în care această prelată este aplicată mecanizat poate fi văzut la adresa https://www.youtube.com/watch?v=jZUfT3AmGnk .

    Revenind acum la cartea lui Victor Hugo pomenită mai sus, este de remarcat experiența unei stații de tratare a apei din Polonia care avea nevoie de o suprafață din ce în ce mai mare pentru depozitarea nămolului. Costurile tot mai mari i-au determinat pe polonezi să transforme necazul în profit. În loc să cheltuiască bani pentru depozitarea nămolului, au început să câștige bani din vânzarea compostului. Povestea lor merită atenție, ca exemplu de bună practică și poate fi descărcată de la adresa https://www.geangu.ro/wp-content/uploads/2022/04/Compostare-namol-Polonia.pdf. Și ei au început cu o mașină mică de producere a compostului, după care au trecut la o formă cu adevărat industrială.

    Generalități se mai pot spune multe, dar fiecare caz particular are nevoie de o abordare personalizată, motiv pentru care sugerăm persoanelor interesate să ne contacteze la adresa office@geangu.ro,  să viziteze site-ul nostru www.geangu.ro și vă promitem  un răspuns conform situațiilor concrete despre care va fi vorba.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii pot spera la îngrășăminte mai ieftine produse în România APIA: 1 iulie – termen limită pentru fermierii care fertilizează cu gunoi de grajd INAZUMA – soluția completă pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță

    Ultimele știri

    Legea arendei a fost adoptată de Senat: Perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendă Bill Gates a cumpărat încă o mare fermă. Fermierii cer să se verifice legalitatea tranzacției Fermierii cu ajutorul de Covid în conturi! Județe unde crescătorii au primit deja banii de la APIA!