Merele acre sau amare își găsesc folosință: Producția de cidru, reînviată pe baza cererii mari de pe piață
agrointeligenta.ro -
Americanii pregătesc o relansare mondială a producției de cidru, ceea ce le-ar asigura supremația pe o piață în creștere, mereu avidă de produse artizanale cu tradiție. Cel mai probabil, Vermont va fi statul în care industria cidrului se va repune pe picioare cu ajutorul unor investiții private. Modelul urmat de producătorii de cidru este cel al industriei vinului american care și-a găsit locul în Valea Napa, regiune devenită celebră pentru podgoriile sale și a devenit un adevărat brand pentru vinul american.
Cidrul este o băutură slab alcoolică (în medie 3 – 8%), obținută prin fermentarea fructelor, mai ales a merelor sau perelor, dar și a gutuilor la o temperatură de 4 – 16° Celsius. În Marea Britanie, cidrul de pere este cunoscut sub numele de perry. În S.U.A. și unele părți ale Canadei, termenul cidru se referă de obicei la sucul nealcoolic de mere, pentru cidrul alcoolic fiind folosit termenul hard cider.
Cererea se dublează de la an la an
Exact acest cidru alcoolizat este, în viziunea americanilor, calea spre profit. În realitatea, primii mași au fost făcuți încă din anii ’90, când s-a remarcat o revenire a băuturilor artizanale, dar cu un accent pe bere. Astăzi, circa 12 producători consacrați își dispută piața băuturii din fructe, o industrie care a crescut, în 2012, cu 144%, potrivit revistei americane Modern Farmer. Iar trendul se menține!
David Dolginow și Collin Davis, fondatorii companiei Shacksbury Cider din Shoreham, Vermont fac parte din noul val de investitori în domeniu și băuturile pe car le produc folosesc atât mere sălbatice, cât și din cele pe care pomicultorii nu le pot comercializa pentru consum din cauza aspectului sau al gustului prea amărui sau prea acru.
Până acum câțiva ani, fondatorii Shacksbury Cider nu erau familiarizați cu producția de cidru și nici măcar nu consumau această băutură. Asta până când un prieten de-al lor din industria brânzeturilor le-a dat să guste din propria sa producție, ceea ce i-a convins pe cei doi că tot ceea ce se comercializa în masă nu se se compara cu produsul artizanal.
Dacă odinioară, soiul de mere specific producției de cidru erau întâlnite în fiecare curte, prohibiția a făcut ca multe familii să renunțe la acești pomi și să îi înlocuiască cu meri ale căror fructe erau mai dulci, ideale pentru plăcinte sau consum proaspăt. Așa se face că astăzi, investitotii americani duc o adevărată bătălie pentru a redescoperi soiurile de cidru și pentru a înființa livezi care să furnizeze necesarul pentru afacerile relansate.
Singura problemă cu care se confruntă americanii pentru a readuce la viață vechile rețete ale băuturii din fructe este lipsa merelor specifice. Este nevoie de cinci ani pentru ca un pom plantat să ajungă la o producție bună, iar producătorii au luat la pas zonele unde aceste soiuri erau odinioară frecvente, pentru a regăsi, în curțile oamenilor sau în păduri, arbori încă rămași și cu putere de rod. Așa au reușit să aduce 50 de surse de semințe de soiuri diferite cu care au pus bazele unei livezi din care speră să adune merele necesare pentru fabrica de cidru.
Concurență de la Stella Artois
Potențialul cidrului a fost identificat de câțiva ani de marile branduri de bere, care au dedicat o linie de producție și acestei băuturi cu tradiție. O investiție în acest sens a făcut Stella Artois, încurajând consumul de masă cu campanii publicitare consistente. Mai mult, marele brand comercializează atât cidru de mere, cât și cidru obținut din pere.
Marea Britanie, cel mai mare consumator de cidru
Cidrul este foarte apreciat în Marea Britanie, în special în sud-vestul Angliei. Marea Britanie deține recordul pentru cel mai mare consum de cidru per capita și este sediul celor mai mari companii producătoare din lume, inclusiv H.P.Bulmer, care e cea mai mare. În Marea Britanie se produc anual 500 milioane litri de cidru. Cidrul este o băutură tradițională în Bretania și Normandia (Franța), Irlanda, Asturia (Spania), Germania și Țara Bascilor. Cidrul de pere este popular în Suedia și în Normandia Inferioară (Franța).
Cum se prepară cidrul artizanal
Pe internet sunt disponibile mai multe rețete de cidru, majoritatea destinate preparării în regim domestic, pentru consum propriu. O astfel de rețetă este propusă și de site-ul românesc bucătăreli.com:
”Un kilogram de mere, jumătate de kilogram de zahăr, doi litri de apă şi o ciupitură de drojdie, cam 5 grame. Merele în felii subţiri (le-am dat pe răzătoare) le-am pus într-un borcan de câţiva litri. Am pus deasupra drojdia şi zahărul dizolvate în cei doi litri de apă. Nu am putut să nu adaug ceva aromat, aşa că am pus câteva cuişoare. Am amestecat bine, am acoperit borcanul cu un şerveţel şi am lăsat totul la temperatura camerei pentru două săptămâni.
În primele câteva zile, am amestecat zilnic de câteva ori cu o lingură mare de lemn merele şi lichidul, care începuseră să fermenteze. După două săptămâni, am mutat borcanul la rece pentru câteva zile. În acest timp, lichidul aproape s-a limpezit. În continuare, ar fi trebuit să trag cidrul în sticle. Pentru asta, ar fi trebuit să am un furtun, dar nu am avut, aşa că m-am descurcat cu o strecurătoare. E drept că nu cu acelaşi efect: am tulburat cidrul şi, când am gustat vreo două pahare, s-a răzbunat pe mine tulburându-mă, la rândul lui.
