Brânza adevărată de oaie este la mare căutare. Flori Mînzat: ”Nu facem față cererii”
Angelica Lefter -
Brânza de oaie concurează carnea de miel în pragul sărbătorilor pascale. Atât ca preț, cât și ca cerere. Pentru crescătorii de ovine, brânza se dovedește un produs profitabil, cu condiția ca ea să respecte rețeta tradițională și să fie 100% obținută din lapte de oaie.
Flori Mînzat este una dintre cele mai puternice femei din agricultura românească. Muncește mult, iar rezultatele se văd: comenzile curg atât pentru carnea de miel, cât și pentru brânza de oaie pentru care crescătoarea din Timiș este deja renumită.
Ferma pe care Flori Mînzat o deține alături de familia sa este formată din peste 700 de oi din rasa Țurcană și 10 hectare de pășune în apropierea satului Chișoda, comuna Giroc, din județul Timiș. În această perioadă, producătoarea – care este și membră în Asociația Forța Fermierilor, se află în plină forfotă de onorare a comenzilor pentru produsele ce vor ajunge pe mesele de Paști ale clienților săi fideli. Vedetele comenzilor sunt carnea de miel și brânza de oaie.
Prețul unui kilogram de brânză de oaie: 30 de lei
”Este greu să ajungi la o cantitate mare de lapte, ținând cont că putem începe cu mulsul, apoi să îl procesăm. Tehnologia cu tot cu închegat durează în jur de 3 ore, apoi rămâne la presare, depinde cât de mare e cererea, poate sta 2-3 ore. În această perioadă, la poarta fermei noastre, prețul brânzei de oaie este 30 de lei kilogramul”, a mai explicat Floare Eugenia Mînzat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Pe lângă tradiționala brânză, băcița a menționat că mieii vor fi cei care vor atrage consumatorii. Flori Mînzat deține acasă un punct de sacrificare a mieilor, cu toate avizele necesare, iar prețul mieilor este de 22 de lei în viu și 40 de lei pentru carcasa de carne de miel.
4 litri de lapte pentru un kilogram de brânză
Brânza produsă la ferma lui Flori Mînzat este obținută 100% din lapte de oaie. Este nevoie de 4 litri de lapte crud, cu grăsime, pentru a obține o brânză delicioasă.
”În această perioadă fiind laptele mai slab intră mai mult la un kilogram de brânză, însă cu cât se înaintează până înspre toamnă, va intra mai puțin lapte – asta ține de consistența și de grăsimea laptelui. Acum, spre exemplu pot intra 4 litri de lapte la un kilogram de brânză cu aproximație. Cea mai bună brânză se face când se apropie toamna, laptele este mai gras, are altă consistență, este bună de păstrat pe iarnă. Noi din 1 august punem brânza. Consider că după 15 iunie este cea mai de calitate”, ne dezvăluie ciobănița din micile secrete ale procesării brânzei de oaie.
Cea mai bună brânză este cea procesată într-un mediu corect igienizat
Tânăra băciță a menționat că cea mai bună brânză se face pe măsură ce se apropie toamna, iar adevărații ciobani știu asta. Procesatul brânzei nu este, însă, pentru oricine. Contează ca laptele să fie proaspăt, să fie strecurat și îndepărtat orice miros, iar lucrul trebuie să se desfășoare într-un mediu bine igienizat.
”Este bună și brânza proaspătă și cea veche, important e să fie bine făcută, să nu aibă miros. Pentru asta laptele trebuie să fie foarte bine strecurat, eu îl trec prin multe straturi de mătase. Știu că există filtre speciale, dar noi totul facem manual. Eu câtă brânză fac, atâta vând. Săptămâna aceasta și cealaltă sunt liste de așteptate la brânză. Nimeni nu primește în cantități mai mari de 3-4 kilograme. Acum mulgem o dată la 2 zile. Orice cantitate de brânză aș avea, în perioada aceasta nu ajunge. Repausul oilor trebuie respectat”, a punctat Floare Eugenia Mînzat.
Pasiunea fermieriței este prelucrarea laptelui și transformarea lui în brânză
Creșterea ovinelor și procesarea laptelui nu este doar o activitate ca oricare alta pentru Floare Eugenia Mînzat, este chiar domeniul de care s-a îndrăgostit atât de mult încât banii câștigați de familie dintr-un alt business, merg câteodată să susțină activitatea zootehnică.
Cu toate acestea, spune tânăra fermier, nu a avut probleme niciodată cu desfacerea mărfii, produsele lactate fiind extrem de apreciate în zonă.
”Slavă Domnului, nu am avut probleme cu desfacerea niciodată! La brânză nu facem față la comenzi. De acasă vindem, noi nu vindem lapte pentru că îl procesăm. Cantitatea de lapte mulsă pe zi depinde de câte oi se mulg. Spre exemplu, astăzi putem să mulgem 200 de oi și putem lua 4 bidoane, 200 de litri, altă dată poate altă cantitate. Cine se apucă de oierit trebuie să facă bine meseria, orice ai face, trebuie făcut bine pentru a nu veni nimeni din spate. Eu mi-aș dori să vină ziua în care să poți să trăiești din oierit. Noi mai avem o firmă pe lângă, dar aș vrea să pot investi în fermă din banii pe care îi produc din oi. Adică să nu vin eu cu bani de acasă să investesc într-o hală sau în altceva”, a mai adăugat crescătoarea de ovine.
Floare Eugenia Mînzat a studiat mult procesul de obținere a brânzei și are întotdeauna consiliere din partea unui tehnolog din Italia. Întreaga brânzărie poate fi vizitată de cumpărători și se pot convinge singuri de condițiile de igienă și de calitate.
”Noi suntem transparenți în fermă. Totul este la dispoziția clientului, să vină, să vadă. Oamenii vin în brânzărie, văd unde se face brânza, noi nu avem nimic de ascuns, nu îi ținem pe oameni la poartă și le aducem noi brânza. Ferma noastră este deschisă de dimineața până seara la 22:00 când terminăm cu brânza”, a mai menționat Floare Eugenia Mînzat.
A intrat în familie de crescători de animale
Deși Flori Mînzat este astăzi pasionată de tot ceea ce înseamnă procesarea laptelui și transformarea lui în special în brânză și este singura din fermă care personal face zilnic brânza care este atât de căutată în zonă, nu a fost dintotdeauna ciobăniță, după cum a povestit pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Soțul meu practica oieritul, era o tradiție, moștenire de familie această ocupație. Eu când m-am căsătorit am venit în familie de ciobani și a trebuit să practic și eu. Am făcut studii în domeniu pentru că am început să procesez laptele. La noi în țară nu există o școală de prelucrare a laptelui, nu e nimic unde să spui că mergi să înveți. La început am învățat alături de socrii mei, de cumnata mea, eu terminând o facultate de arhitectură și având o cu totul altă specializare. Asta se întâmpla acum 22 de ani. Am absolvit și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, deci sunt inginer în domeniul zootehniei și am și un master în același domeniu”, a relatat băcița din județul Timiș.
Asociația Forța Fermierilor se implică 100% în rezolvarea problemelor fermierilor, indiferent de mărimea fermei
Băcița din județul Timiș apreciază foarte mult activitatea Asociației Forța Fermierilor din care face parte și spune că și fermele mici și mijlocii au nevoie de sprijin.
”Pentru Asociația Forța Fermierilor din care fac parte am numai cuvinte de laudă, mai ales pentru implicarea domnului președinte Vlad Macovei. Este trup și suflet pentru fermieri și este imparțial. Implicare de nota 100. Am participat la unele acțiuni organizate de Asociație și consider că ne poate ajuta. S-a implicat mereu pentru că avem nevoie de sprijin, unii dintre cei care nu țin cu fermierii cred că dacă suntem mici și ne mai cheamă și ciobani înseamnă că suntem proști. Când am avut probleme în fermă am apelat la Vlad pentru a publica incidentul și are tot respectul meu!”, a opinat Floare Eugenia Mînzat.
Neimpunerea unei cotizații pentru a face parte din Asociația Forța Fermierilor este un lucru apreciat de fermierii care s-au înscris.
”Faptul că nu există cotizație este un lucru demn de apreciat și, sincer, cred că în momentul de față suntem cam singurii care nu avem cotizații. Suntem foarte mulți membri și cine vrea să contribuie o va face după cum poate”, a menționat băcița Floare Eugenia Mînzat, care este de nerecunosut atunci când iese pe stradă și devine o doamnă cu aliură modernă despre care nu ai spune că produce singură brânza pentru zeci de familii.
