Pieptănatul grâului – metoda fermierului Dumitru Chiaburu pentru a scăpa de buruieni fără erbicide
Angelica Lefter -
Pieptănatul grâului este metoda folosită de fermierul Dumitru Chiaburu pentru a scăpa de buruienile din cultura de grâu. Greblarea sau ”pieptănatul grâului”, cum numește fermierul această lucrare, înlocuiește erbicidatul și reprezintă o metodă semi-ecologică de a scăpa de buruieni.
Dumitru Chiaburu, administrator al societății Comchim SRL, face agricultură de peste 30 de ani. Lucrează 204 hectare de teren, în mare parte luat în arendă, în comuna Știubeni, județul Botoșani.
După cum a declarat agricultorul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO distribuția culturilor în fermă este una echilibrată.
”Am început să fac agricultură după Revoluția din 1989, am peste 30 de ani de experiență. Am avut și ghinion, a bătut grindina și într-un an mi-a distrus toată floarea-soarelui, 50 de hectare, apoi mi s-a răsturnat o combină, a fost o perioadă grea, mi-am revenit însă. Am lucrat în Călărași 9 ani să îmi achit datoriile la FISC, apoi m-am întors și am început să iau teren în arendă. Acum lucrez 204 hectare în comuna Știubeni, am cultivat 50 de hectare cu grâu, 50 cu rapiță, 75 de hectare cu floarea-soarelui, cu porumb 55 , iar restul soia, pentru sprijinul cuplat”, a menționat agricultorul.
Ce este pieptănatul grâului
Lucrarea de ”pieptănare a grâului”, este în fapt, este o greblare cu o greblă specială utilizată în locul sapei rotative, care lucrează mai puțin agresiv atunci când buruienile sunt mai mici sau în curs de răsărire a explicat fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Am un soi de grâu, Avenue, pentru că este mai productiv. La patru ani facem o rotație, un fel de combinație în ceea ce privește tehnologia, între minim-till și agricultura clasică. Ar la 4 ani, doi scarific, unul din disc numai. Grâul l-am semănat după 10 octombrie. Se prezintă binișor grâul, doar că este vânt în zonă. Noi am mai dat cu niște uree, am auzit că vine ploaia în toată țara și am dat-o sâmbătă și acum am dat o greblă și pentru buruieni. Este o grapă folosită în mod normal în fermele care fac agricultură ecologică. Se folosește și la plantele prășitoare după o ploaie sau înainte de răsărire dacă dă o buruiană. Metoda o folosesc când pot. De exemplu dacă la porumb nu se ară….la restul vegetalelor nu merge dată pentru că se înfundă cu resturile vegetale, merge doar unde este arat și e arătură curată. La grâu merge, este semănat după arătură în toamnă, după floarea-soarelui nu o pot folosi dacă semăn numai din disc”, a menționat fermierul botoșănean.
Prin greblarea grâului este întreruptă evaporarea apei din sol și sunt distruse buruienile
Dumitru Chiaburu mai spus că denumirea metodei de ”pieptănare a grâului” este ca un alint sau o glumă, fiind vorba în fapt de o greblare care elimină buruienile.
”Îl dezmierd eu când spun că ”pieptăn grâul”, de fapt îl greblez. Trebuie făcută când sunt plantele mici până la un centimetru, să nu fie înrădăcinate. Cu această ocazie se poate păstra și apa în sol dacă nu avem ploi. Distruge buruienile mici și cele în curs de răsărire care au germinat și trebuie să iasă. Grebla este una specială, folosită de firmele care lucrează ecologic. Eu dacă pot, grâul anul acesta nu îl mai erbicidez. Distrug buruienile acestea care sunt mici, iar într-o săptămână se acoperă rândurile și nu mai este nevoie, apoi nu mai au lumină și nu mai răsar buruieni. Grâul nu suferă. Rădăcina este undeva la 4-5 centimetri, un pic dacă îl dă într-o parte, dar nu îl afectează, din contră îl aerisește, iar într-o săptămână este altceva, mai ales dacă dă și o ploaie. Prin această lucrare se întrerupe evaporarea apei din sol și sunt omorâte buruienile. Nu mai erbicidez, fac economie de erbicid și în plus și așa e infestat solul cu substanțe, de ce să-i dau otravă dacă nu este nevoie? O să încerc și la floarea-soarelui, în zonele în care am arat”, a ținut să precizeze agricultorul botoșănean.
Agricultura din zona Moldovei, meteodependentă – lucrările solului adaptate de fermieri în funcție de vreme
Agricultura în zonă depinde foarte mult de condițiile meteorologice. La fel și fermierii precum Dumitru Chiaburu s-au obișnuit să adapteze lucrările solului în funcție de condițiile de climă, iar până acum această variantă a funcționat.
”Metoda ”pieptănatului grâului” am mai aplicat-o, nu e prima dată, acum vreo 4 ani. Anul trecut nu am folosit-o. Ne adaptăm în funcție de condițiile meteorologice, nu este un utilaj pe care să-l folosesc anual, doar că mie îmi place să investesc în utilaje, să am de toate chiar dacă nu le folosesc pe toate, le trag pe dreapta, când am nevoie, mă servesc de ce am nevoie. Am 5 tractoare, pluguri, combinatoare, combina nouă. Am investit în fermă, însă nu avem irigații. Este o zonă deluroasă, precipitațiile puternice iarăși nu sunt bune, cară totul în vale. Ne adaptăm la fiecare bucată în parte, urmărim și vremea. Nu știu anul acesta ce așteptări să am dacă nu plouă…avem 100 și ceva de litri din noiembrie până acum…la noi zilele acestea nu a plouat, iar noaptea am avut -5 grade Celsius”, a spus agricultorul.
Fermierul Dumitru Chiaburu: ”Nu ne trebuie nimic, doar să găsim îngrășământul la un preț rezonabil”
În viziunea lui Dumitru Chiaburu fermierii români nu au nevoie de prea multe, ci de o balanță corectă între prețurile la inputuri și cele la cereale, astfel încât să nu iasă în pierdere.
”Nu ne trebuie nimic de la nimeni decât să ne dea îngrășământul la un preț rezonabil, dacă nu, să se scumpească și produsele noastre, că noi nu știm cu cât o să dăm grâul. Am dat pe o tonă de îngrășământ banii cu care anul trecut luam trei tiruri. Anul acesta sigur nu o să mai am producția de anul trecut, nu am dat mâncarea necesară plantei. Toată producția din țara noastră o să fie afectată, o să vedeți. Sunt fermieri care chiar dacă au bani, riscul e prea mare. Eu la 200 de hectare, 3 miliarde ar fi numai îngrășămintele, vorbim de 3.000 de lei pe hectar, când toate cheltuielile înainte le acopeream cu 2.500 de lei. Acum te duce 3.000 lei chiar și 4.000 numai la fertilizare. Ne întoarcem la producții de 2-3 tone la hectar dacă o ținem așa”, a punctat agricultorul din zona Moldovei, care a mai spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că de anul acesta a achiziționat și un spațiu pentru depozitarea cerealelor.
