• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Sorgul, alternativa ideală la cultura de porumb

    Adrian Radu -

    Cultura sorgului a înregistrat o creștere la nivel mondial în ultimii ani. Unul din cele mai importante motive este faptul că reprezintă o alternativă la porumb în zonele mai secetoase. Astfel, se potrivește de minune și în zona de sud a României, acolo unde an de an fermierii trebuie să aibă grijă de culturi la temperaturi ridicate.

    Sorgul reprezintă poziția a 5-a în topul celor mai cultivate cereale din lume și poate fi întâlnit pe toate continentele. Peste 40% din producția totală este destinată hranei animalelor.

    Această plantă este puțin expusă bolilor și dăunătorilor, astfel că tratamentele sunt minime. Chiar și în cazul unui atac, pagubele sunt mici, iar randamentul culturii rămâne ridicat. În plus, sorgul nu este pretențios cu cantitățile disponibile de fosfor și potasiu. Recoltarea nu implică echipamente speciale, o combină dedicată cerealelor păioase fiind suficientă.

    Compania ITC Seeds pregăteste introducerea sorgului în portofoliu și a însămânțat câteva hectare în localitatea Popești – Leordeni, județul Ilfov. “Sorgul este o cultură de viitor, pentru că rezistă mai bine la secetă și se seamănă mai târziu. Ne ajută să evităm frigul și înghețul târziu, iar unul dintre avantajele culturii este că are un consum moderat de îngrășăminte”, a explicat Willy Tavares, consultant agricol la ITC Seeds.

    Tehnologia sorgului are câteva coordonate destul de simple. Monocultura nu este recomandată, în schimb, sorgul după mazăre aduce avantaje fermierilor. Lucrarea de bază a solului este arătura, adâncimea acesteia fiind cuprinsă între 10-30 cm, în funcție de calitatea solului. Trecerile cu grapa și, înainte de semănat, cu combinatorul vor face solul afânat. Pe terenul lucrat de ITC a fost utilizat scarificatorul, pe o adâncime cuprinsă între 10-15 cm.

    Semănatul se face primăvara. “Se recomandă perioada în care sunt 12 grade la sol. Scopul e să aveți aproape 230.000 de boabe pe hectar”, a continuat Willy Tavares. După răsărire, se pot aplica 3 prașile, la 3-4 frunze, 6-7 frunze, respectiv 9-10 frunze. Recoltarea se face la maturitatea fiziologică, atunci când umiditatea din boabe este sub 30%, iar stocarea se face la max 14% umiditate. Boabele de sorg se deshidratează rapid.

    “Sorgul este foarte bogat în nutrienți. Un alt avantaj al acestei culturi este că nu are gluten și poate fi consumat de cei care au alergii. Noi sperăm să se dezvolte și mai mult cultura de sorg. Vedem și limita la porumb în România, din cauza secetei. Sperăm că această cultură ne va ajuta să ne hrănim diferit și mai sănătos”, a încheiat Willy Tavares.

    Toate detaliile despre întreg portofoliul creat pentru fermieri pot fi consultate la telefon 0723 266 669 sau pe site-ul www.itcseeds.ro.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă APCPR: Prețul porcilor, în viu, la poarta fermei – 4,95 lei/kg. Costul real de producție – peste 6,5 lei/kg Cum a devenit munca unei familii care trăiește din agricultură, bătaia de joc a unui cioban: ”Legea îl apără” Primarul din Plătăreşti – drept la replică: ”Niciun arendaș nu a fost privat de emiterea adeverințelor pentru subvenții”

    Ultimele știri

    Calamitate naturală în fermă – patru pași pentru a obține despăgubiri. Termene, acte necesare Regulament nou privind comercializarea cărnii de pasăre în UE. Standarde de ambalare și etichetare ANSVSA face demersuri pentru accesul produselor agricole românești pe piața chineză Raportul ANF, contestat de Eco Ruralis și Romapis: ”Controalele vizează țăranii și micii producători de legume. Marii fermieri, protejați!” Căpșunile, piersicile, merele și perele – fructele la care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limita admisă