Agricultură ecologică cu Aurel Petruș. Primăvara se numără lucrările la floarea-soarelui
Adrian Radu -
Primăvara este tare aglomerată în ferma lui Aurel Petruș, omul pentru care agricultura ecologică a trecut dincolo de pasiune și face parte din viața de zi cu zi. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de îngrijire, pentru a oferi producții bune. Președintele Cooperativei Biocoop Ștefan cel Mare, județul Călărași, ne oferă o nouă lecție de tehnologie.
Floarea-soarelui răsplătește an de an eforturile depuse de Aurel Petruș. Fermierul nu prea are răgaz primăvara, când vizitează des câmpul și își vede pe teren utilajele. Primul sfat important pe care-l oferă se referă la apariția primelor frunze adevărate. În acel moment, pe terenurile sale, Petruș nu intervine la prășit, deoarece plantele pot fi astupate cu pământ.
Se efectuează însă o altă operațiune. „Facem prima trecere cu sapa rotativă și asta se face numai după prânz, când plantele noastre devin un pic mai moi , iar lucrarea cu sapa rotativă se poate face cu o viteză undeva la 6-8 km / h. După prima lucrare cu sapa rotativă, sigur vom face și a doua trecere, tot cu sapa rotativă, la un interval de 5-7 zile”, a explicat Petruș.
La prășit se ajunge atunci când plantele de floarea-soarelui ating o înălțime cuprinsă între 10-15 cm. Prășitul mecanic trebuie însă făcut cu grijă. Sfatul lui Aurel Petruș este să se folosească table de protecție pentru rând. Motivul este simplu: în acest fel, pământul nu va acoperi plantele.
Pe terenurile sale, președintele Cooperativei Biocoop Ștefan cel Mare aplică și un prășit manual în zonele în care există infestare cu pălămidă. Și cornuții pot fi o problemă pe parcelele administrate de fermierul din Călărași. „Facem două intervenții cu sapa rotativă și două prașile mecanice. Acestea sunt urmate de o rariță, care știm că pune pământul de pe interval, îl pune pe rândul de floarea-soarelui. Dacă ar exista acolo cornuții, aproape că îi astupă cu pământ”, a completat Aurel Petruș.
Echipa coordonată de Petruș este atentă și la Rățișoară, un dăunător care poate provoca pagube mari atât la porumb, cât și la floarea-soarelui. La cultura din urmă, secretul este dezvăluit chiar de fermier. „Semănăm un pic mai târziu, nu ne grăbim ca fermierii din convențional. Și atunci avem o răsărire explozivă, planta noastră de floarea-soarelui știm că este sensibilă la rățișoară, când este în faza cotiledonală. În momentul în care apare prima frunză, deja pericolul de tanymecus nu mai este”, a punctat Petruș.
Probleme au fost și cu viermele-sârmă, însă au fost rezolvate cu ajutorul asolamentului. Sfatul lui Petruș este ca pe acele parcele să se cultive leguminoase, urmate de păioase. Astfel, problema cu viermii-sârmă va fi eliminată.
Toate aceste lucrări executate după un calendar bine stabilit completate și de urmărirea terenurilor zi de zi, pentru ca pericolele să fie combătute din timp, duc la producții care pun profit în conturile lui Aurel Petruș. „Până acum, nu am folosit irigațiile la cultura de floarea-soarelui și ne aflăm undeva la o producție de mininum 1.500 kg și maximum 3.800 kg. Dacă vor fi ani în care este nevoie de irigat, sigur o vom face”, a concluzionat Petruș.
