• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Minimum-till versus No-till. Plusuri și minusuri observate de Mirel Petruș, șeful uneia dintre cele mai moderne ferme din România

    Daniel Befu -

    Minimum-till versus No-till. Plusuri și minusuri observate la implementarea celor două tehnologii de către Mirel Petruș, șeful uneia dintre cele mai moderne ferme din România.

    Suedezii de la Ingleby, unul dintre cei mai puternici investitori în agricultură la nivel mondial, au de ani buni o abordare cât mai puțin distructivă față de sol, în fermele din România. Targetul e ca prin lucrări minime, dublate de investiții în ameliorarea solului, să realizeze producții redutabile, dar cu impact negativ minim față de mediu.

    Campo d’Oro e filiala românească a puternicului grup investițional Ingleby, care la nivel mondial deține 100.000 ha de teren axat atât pe cultura mare, cât și horticultură, precum și un puternic sector zootehnic. În România grupul exploatează 11.500 ha. Din portofoliul de ferme aflate sub umbrela Campo d’Oro, cea mai mare este ferma din Tormac, județul Timiș, cu o suprafață de 5.200 ha.

    În cadrul fermei aflată la 40 km de Timișoara, spiritul tineresc și inovativ de abordare a agriculturii respiră prin toți porii, inclusiv prin vârsta celui aflat la cârma sa. Mirel Petruș, șeful fermei din Tormac a Campo d’Oro are 32 de ani.

    ”Sunt în firmă din 2014. Nu știu ce înseamnă plug. Nu am folosit niciodată plug. Folosesc minimum-tillage din clipa zero când am devenit practician în agricultură. Eu din ce am învățat în facultate, nu am aplicat în fermă nici 10%. Poate doar câteva cunoștințe despre unele produse de protecție a plantelor, dar multe deja sunt ieșite de pe piață. În rest, pregătire pentru tehnologia pe care o aplicăm acum, am avut pregătire zero. Pentru mine, să fiu sincer, nu a fost un șoc ce am descoperit aici. Eu am știut că membrii echipei fermei la care vin sunt deschiși spre alte tehnologii. Când am ajuns în fermă m-am bucurat că am nimerit într-o companie care mă încurajează și mă lasă să experimentez și să încerc să mă îndepărtez de agricultura clasică. Ferma Tormac era în proces de schimbare chiar în perioada când am ajuns în fermă ca inginer de teren. Atunci se făcea tranziția la minimum-till. 2014 e anul când s-a eliminat plugul. De 3 ani suntem într-o altă tranziție, de trecere de la minimum-till la no-till. Acum am în fermă minimum-till și no-till în fermă. Eu nu știu să folosesc plugul. N-am mai folosit plugul de 8 ani. Dacă-mi dai un plug, eu nu știu să-l folosesc, să-l reglez. Cu plugul știu să fac canalele la drum sau ceva de genul ăsta. Atât. Și nici pentru canale nu-mi trebuie plug”, își descrie inginerul traseul profesional care ”a ratat” la mustață tehnologia clasică de cultură.

    Efectele observate în cei 8 ani de experiență în tehnologia minimum-till

    Ferma din Timiș aplică pe întreaga suprafață de 5200 ha lucrări minime ale solului.

    ”Minimum-till la noi înseamnă că în loc de plug folosim scarificatoare și treceri cât mai puține de disc și semănat direct. Primul lucru care s-a observat când am trecut de la plug la minimum-till, la scarificatură e că hardpanul s-a spart. Noi înainte, în primăvară, nu puteam lucra în zona noastră. Pe terenuri de abia la sfârșitul lui aprilie se putea intra în teren la semănat. După eliminarea plugului, am început aplicarea de amendamente, deoarece în zona noastră solul a fost abuzat în timp și structura solului a fost distrusă. Pentru refacerea solului am aplicat amendamente de carbonat de calciu pe circa jumătate din suprafața fermei pentru a ajunge la PH de 5,5-6. Am aplicat și 6 t/ha și venim cu corecții de 2 t/ha la fiecare 3 ani, ca să menținem PH-ul. Pentru refacerea materiei organice din sol am început să lucrăm cu înverziri, cu plante verzi. Un alt motiv e că la noi în fermă în ultima perioadă a început să fie o problemă lipsa precipitațiilor. Dacă n-ai solul acoperit, automat pierzi umiditatea din sol. Eu nu vreau să o pierd. La noi principiul este ca după recoltat să nu rămână solul descoperit. Se seamănă solul cu plante verzi mai ales pentru culturile de primăvară și noi urmărim să moară pe cale naturală iarna, prin înghețare. Folosim ridichi, facelia, măzăriche, trifoi, sorg de siloz, lupin și semințe de in. Compoziția mixului nostru mai diferă ușor, de la an la an. La noi în fermă e primăvară continuă datorită culturilor verzi”, face Mirel Petruș o detaliere a tehnologiei minimum-till, implementată la pachet cu măsuri în forță de îmbunătățire a calității solului.

    În urmă cu 3 ani după ce a refăcut în bună măsură pH-ul solului și materia organică, echipa Campo d’Oro a luat decizia să încerce trecerea înspre no-till.

    ”La intrarea în no-till în primul an am intrat cu o solă de grâu de 65 ha în care am semănat grâu după porumb și cu o solă de soia de 40 ha cultivată după rapiță. Am recoltat și nu am făcut nimic, ci am lăsat toate resturile vegetale să acopere solul. După soia nu ai atâtea resturi vegetale. Am achiziționat o semănătoare directă no-till de 6 metri cu 30 rânduri și am semănat. Soia a fost semănată după rapiță direct în resturile vegetale. Nu am aplicat erbicid la semănat, ci doar erbicid în primăvară, în amândouă culturile. N-ai presiune de buruieni pentru că neefectuând lucrări, nu încorporezi în sol semințele de buruieni. Ca an agricol, 2019 a fost un an cât de cât normal și grâul acela cultivat în no-till a fost la aceeași producție. La fel și soia. Nici o diferență față de minimum-till. Aceea a fost prima experiență făcută în toamna lui 2019”, explică Mirel Petruș.

    În momentul de față, ferma din Tormac a Campo d’Oro cultivă în sistem no-till 2.000 ha de grâu, 600 ha de soia, 300 ha de in. Rapița încă este în fază de testare pe 40 ha, deoarece la această specie tehnologia no-till este mai dificil de implementat. Porumbul este cultivat preponderent în tehnologie minimum-till.

    ”Am avut o singură solă de 40 ha cu porumb în no-till, pentru că încă n-avem un plantator potrivit pentru porumb. Însă merită precizat că pentru porumb minimum-till în ferma noastră e un pic altfel. Avem un scarificator «low disturbance» de la John Deere, cu care treci și nici nu se vede pe unde trece”, lămurește șeful de fermă.

    Avantajele și provocările no-till

    Avantajele economice și de mediu ale utilizării no-till se simt și în prezent, însă Mirel Petruș preconizează că viitorul le va amplifica.”Pe partea de pesticide am redus cu cel puțin o trecere erbicidele. E adevărat, depinde și ce erbicide folosești. La soia de exemplu, din prima trecere se poate reduce erbicidul de sol Frontier și se poate renunța dacă nu ai presiune de boli și la prima trecere de glifosat. La porumb se poate renunța la tratamentul pentru buruienile dicotile. Noi de obicei foloseam Dicamba. După primii 3 ani, consumul de erbicide se reduce undeva cu 25%, dar cu cât trec mai mulți ani, cu atât consumul se va reduce mai mult. Încă nu reducem fertilizarea, însă lucrăm cu plante verzi. Astfel, în privința economiei potențiale de îngrășăminte aplicate, nu am redus încă dozele aplicate, însă ne construim fertilitatea solului prin plante verzi, care conțin leguminoase în mix. În timp, ele ne vor permite să putem să reducem cu 25% fertilizarea chimică”, descrie agronomul maniera complexă de implementare a tehnologiei no-till.

    Cea mai dificil de surmontat problemă în cadrul acestui tip de agricultură e invazia rozătoarelor. ”Șoriceii reprezintă o provocare foarte mare în no-till și mai ales în ani de secetă. În ani ploioși nu ai treabă cu ei. Ce am făcut noi în această iarnă, e că am construit niște cuibare pentru a atrage ulii șorecari. La noi în zonă este plin de ei, numai că și vreau să-i rețin pe suprafața fermei. De aceea încerc să le creez un mediu cât mai prietenos. Ca acoperire cu cuibare, se recomandă să se pună o cutie la 20 ha. În cursul lunii februarie le-am montat. Încă n-am toată ferma acoperită. Eu am nevoie de vreo 300, deci e ceva de lucru. Mergem în diecția asta pe moment, deoarece încerc să rezolv problema șoriceilor natural. Chimic nu vreau să-i combat”, afirmă agronomul.

    Pe partea de producții, în ferma Campo d’Oro de la Tormac, tehnologia no-till s-a dovedit mai productivă, în materie de producții obținute la hectar, decât tehnologia minimum-till. Privite comparativ cu producțiile obținute în ferme din proximitate, lucrările minime s-au dovedit a fi semnificativ mai productive inclusiv decât tehnologia convențională, cu arătură.

    ”Anul trecut, în an de secetă, producțiile de in și soia au fost cu 500 kg mai bune decât convențional. Noi convențional spunem la minimum-till. La grâu, la fel, producția a fost cam cu 300 kg/ha mai bună în no-till, în timp ce la porumb am avut cu 1000kg mai puțin în no-till decât în minimum till. Sunt fermieri în proximitatea noastră care anul trecut n-au recoltat nimic sau au întors grâul. Eu nu întorc niciodată grâul. Asta ca să nu mai vorbim de rapiță, care e întoarsă la ordinea zilei. Producțiile la grâu în fermele mari din jur sunt de 6.500-7.000 kg/ha, iar la fermierii mici nu trec de 5000 kg/ha, iar la noi 7.500-8.000 kg/ha. La noi în zonă solul nu e așa de bun pentru porumb. Anul trecut am închis la 6500 kg/ha, în timp ce în zonă, producătorii nu cred că au depășit 4.000 kg/ha”, precizează Mirel Petruș.


    Te-ar mai putea interesa

    Legea arendei a fost adoptată de Senat: Perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendă Legea panourilor fotovoltaice pe terenuri agricole – aprobată la votul final din Camera Deputaților Prețul motorinei în campania de recoltare. Cât plătesc pe litru fermierii din mai multe județe

    Ultimele știri

    Bill Gates a cumpărat încă o mare fermă. Fermierii cer să se verifice legalitatea tranzacției Fermierii cu ajutorul de Covid în conturi! Județe unde crescătorii au primit deja banii de la APIA! Exclusiv pentru fermierii români: Programul Soufflet Agro de garanție la rapiță – Rapița de Aur