SCDA Lovrin – workshop internațional cu fermieri de top și studenți! Studiu în câmp despre managementul bolilor din culturile de cereale în contextul schimbărilor climatice!
agrointeligenta.ro -
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin a organizat joi, 19 mai, workshop-ul cu tema ”Managementul bolilor din culturile de cereale în contextul schimbărilor climatice”. Speaker a fost dr. ing. Otilia Cotuna, care activează atât ca cercetător în cadrul SCDA Lovrin, fiind totodată și cadru universitar în cadrul USAMVB Timișoara.
Specialistă de excepție, devenită extrem de populară în rândul fermierilor români pentru sfaturile de natură tehnică pentru protecția plantelor pe care le împărtășește cu regularitate prin canalele de comunicare social media, Dr. Ing. Otilia Cotuna, a avut o prezentare cu tema ”Managementul bolilor din culturile de cereale în contextul modificărilor climatice”.
A doua temă a fost ”Impactul schimbărilor climatice asupra bolilor la grâu- scenarii”, prezentată de Șef Lucrări, Dr. Mirela Paraschivu, de la Facultatea de Agronomie din cadrul Universității din Craiova. A treia intervenție a aparținut Ing. Paulo Barchetta, crop manager al Agricola Alba din Foeni, județul Timiș, societate care lucrează 5200 ha în regim ecologic. Specialistul italian, care este și autorul unei cărți de specialitate despre agricultura bio, a avut expunerea cu titlul ”Agricultura biologică pentru protejarea mediului, un vis ce poate deveni realitate”, în cadrul căreia a prezentat modalitățile de control al bolilor și dăunătorilor în agricultura biologică.
Totodată Paulo Barchetta abordat tema și din perspectiva presiunii schimbările climatice, asupra protecției culturilor, în cadrul acestei nișe de producție. Workshop-ul a fost organizat în regim hibrid, atât cu prezență fizică, cât și în regim videoconferință. În sală au fost prezenți atât studenți români, cât și studenți din Egipt, veniți la studii în România în cadrul programului Erasmus. Între fermierii participanți la workshop s-a aflat și Dr. Ing. Dimitrie Muscă, directorul general al CAI Curtici, unul dintre cei mai cunoscuți agronomi români.
Amfitrionul întâlnirii a fost Conf. Dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin. „Este un eveniment pe care l-am gândit pentru popularizare, prin care încercăm să înțelegem organismele care produc boli, din prisma adaptării acestora la schimbările climatice și să atragem atenția fermierilor asupra importanței cruciale a unui management corect al tratamentelor, în vederea controlului optim al bolilor și dăunătorilor. Totodată, prezentările, atât cele teoretice, cât și cele din câmp, au fost structurate de o așa manieră, încât studenții prezenți să vadă cum pun problema fermierii și specialiștii din domeniul cercetării, ca să aibă o idee despre ceea ce îi așteaptă în activitatea profesională, după absolvirea facultății. În cadrul workshop-ului încercăm să găsim explicații și să propunem soluții la ceea ce înseamnă adaptarea fermierilor la schimbările climatice, la excesele vremii din momentul de față și să avem o mai bună percepție a vremurilor înspre care ne îndreptăm”, a făcut o sinteză a obiectivelor evenimentului Conf. Dr. Marinel Horablaga.
Totodată, directorul SCDA Lovrin a ținut să puncteze că interesul pentru tematica workshop-ului vine și din direcția pe care vrea să o imprime Stațiunii în mandatul său. ”SCDA Lovrin are un laborator de protecția plantelor, însă avem în plan crearea unui laborator performant, cu filtre de biosecuritate de cel mai înalt nivel, care să efectueze testări in vitro, în care să-și cultive și să-și crească bolile și dăunătorii, deoarece în laborator se pot recrea condițiile corespunzătoare dezvoltării în diverse scenarii de evoluție a climei, a unei boli sau a unui dăunător. Doar după efectuarea de testări în fitotron vom veni cu testările în câmp. Practic, când ai acumulat o oarecare experiență în cercetarea de laborator, nu mai bâjbâi. Asta înseamnă performanță din punctul meu de vedere și acolo vrem să ajungem, deși o să dureze un pic, nu doar pentru faptul că trebuie foarte mulți bani pentru a crea aceste condiții, ci și pentru faptul că trebuie să găsim oameni dispuși să muncească și să învețe. Este un domeniu foarte greu și foarte complex, însă cred că cercetarea agricolă românească e pregătită să facă acest pas”, a declarat acesta.
Cum se face managementul bolilor din culturile de cereale în contextul modificărilor climatice
Dr. Ing. Otilia Cotuna, cercetător în cadrul SCDA Lovrin, a făcut în prezentarea sa o analiză in extenso a principalelor boli ale păioaselor și a modului în care pot fi controlate în manieră integrată.
”Fermierii trebuie să adopte sistemele de combatere integrată. Nu există doar măsuri chimice, ci și biologice și mai ales de prevenție. Dacă noi nu respectăm rotația culturilor care ar trebui să fie de minim 3 ani, iar în cazul unor patogeni ar trebui să urcăm la 5,7 sau uneori la 8 ani, dacă tu ca fermier, faci monocultură și mai vii și cu o densitate foarte mare pentru că vrei să-ți asiguri o producție cât mai mulțumitoare și dacă tehnologia folosită implică și lucrările minimale care lasă resturile vegetale la suprafața solului, presiunea bolilor va crește dramatic, deoarece acolo, în resturile vegetale trăiesc cei mai mulți dintre fitopatogeni. Acolo supraviețuiesc fructificațiile lor și dacă noi le lăsăm libere pe suprafața solului nu este bine deloc. Când facem monocultură evident că, în câțiva ani sursa de inocul se va dubla, tripla și ne vom trezi la un moment dat că agenții fitopatogeni ne vor compromite culturile.
Ca să se ferească de astfel de situații, fermierii ar trebui să cunoască biologia patogenilor. Atunci când cunoaștem biologia patogenilor, știm când aceștia pot realiza infecțiile și atunci putem interveni în fenofaza critică. În contextul climatic actual, o strategie foarte bună pentru a preveni atacul unor patogeni este întârzierea semănatului, care s-a dovedit că dă rezultate foarte bune de multe ori. Printr-un semănat întârziat se trece de perioada în care un anumit patogen ar putea să infecteze planta și atunci plantele noastre vor fi sănătoase cu cheltuieli minime. Totodată, prin semănatul întârziat scăpăm și de impactul negativ al frigului asupra culturii, știut fiind că o plantă care nu intră foarte bine dezvoltată în iarnă, va fi mai rezistentă și la frig. Densitățile mari practicate astăzi de către fermieri (în afara acelor densități recomandate în cadrul unei tehnologii specifice de cultură a grâului sau a celorlalte cereale), nu fac altceva decât să creeze un microclimat favorabil dezvoltării agenților fitopatogeni.
În astfel de situații, densitatea poate ajunge la 800 – 1000 de plante pe un metru pătrat, poate chiar mai mult uneori. Și atunci, dacă vremea este ploioasă, iar fermierul aplică și cantități mai mari de azot, plantele vor avea o creștere luxuriantă iar riscul de infecții masive poate fi uriaș. Uneori nici nu trebuie ploaie pentru un astfel de câmp, cu densități mari, pentru că, dacă dăm la o parte plantele, vom constata că roua persistă mult timp pe ele și este suficientă pentru ca sporii patogenilor să germineze și să infecteze țesuturile. Însă, țin să subliniez că se poate și cu densități mari, dacă se respectă întru totul tehnologia recomandată.
Mulți fermieri o practică, printre care și domnul Muscă, pentru a cărui prezență astăzi sunt recunoscătoare, dar dânsul e o excepție de la regulă, fiindcă face tratamentele la momentul optim și atunci câmpurile dansului, deși sunt cu densitate mare, totuși sunt curate. De asemenea, în cadrul sistemelor de combatere integrată sau așa numitul management al bolilor, nu trebuie să ignorăm nici măsurile de combatere biologică, deși, din păcate, bioterapia la cereale este destul de greu de aplicat pe suprafețe foarte mari, deoarece rezultatele unui tratament cu biopreparate sunt oscilante. Biopreparatele sunt pe bază de microorganisme și atunci când le aducem într-un ecosistem, ele depind de toți factorii de mediu. În unii ani putem avea succes iar în alții nu, de aceea noi spunem că, în bioterapie eficacitatea tratamentelor este oscilantă”, a declarat cercetătoarea de la SCDA Lovrin.
Dr. Ing. Otilia Cotuna s-a focusat în expunerea sa și pe prezentarea riscurilor în creștere de apariție pe teritoriul României a unor boli noi, sau a reapariției unor boli anterior eradicate, în contextul presiunilor climatice. ”Riscul e ca la acest moment, urmare a schimbărilor climatice, doi patogeni să revină în cultură, deși ei au fost eradicați. Unul e Puccinia graminis (rugina neagră), care este foarte periculoasă și distructivă și este pe lista patogenilor monitorizați la nivel mondial. Germania a raportat deja infecții, Italia la fel, iar Spania de prin 2016 și ne putem aștepta și noi destul de curând la apariția ruginii negre.
Eu am văzut-o în câmpurile de secară acum câțiva ani iar dacă fermierii nu sunt atenți la planta gazdă a acestei ciuperci, care este dracila (Berberis vulgaris), s-ar putea să avem nu peste mult timp primele raportări de infecții. Va fi un început cu siguranță. Scenariile climatice previzionează epidemii de rugină neagră până în 2030. Am văzut infecții în vara 2021, în august, pe poaceele furajere și s-ar putea ca în curând să o vedem și prin soiurile de grâu, mai ales la cele tardive, care au o perioadă mai lungă de vegetație, fiind o rugină care apare mai târziu în sezon, deoarece agreează căldura. Un alt patogen cu tendință de revenire este cornul sau pintenul secarei (Claviceps purpurea). Avem câteva infecții care au avut loc chiar în județul Timiș în anii trecuți și este bine să fim atenți la ea. Claviceps purpurea este un fung micotoxigen, care produce alcaloizi foarte toxici pentru oameni și animale. Apoi este vorba de patogenii emergenți, care sunt urmăriți îndeaproape (ținuți sub radar), patogeni care nu aveau drept gazdă grâul. Este vorba despre Bipolaris sorokiniana, care produce boala ”pătarea brună a frunzelor și înnegrirea embrionului”, o helmintosporioză care nu era a grâului. Acest patogen este deja raportat în unele zone de cultură a grâului din America de Sud. Bipolaris sorokiniana poate compromite culturile de grâu, pentru că distruge planta începând de la rădăcină, iar la final spicul se albește.
Este posibil să ne trezim cu ea și în România. Mai e și Pyricularia tritici, care este un patotip al Pyriculariei de la orez și care este și ea sub radar, fiind considerată patogen emergent cu potențial distructiv foarte ridicat. Pagubele produse de acest patogen sunt cuprinse între 40 – 100%. Cu siguranță, în următorii ani vom asista la schimbări majore în structura agenților fitopatogeni de la grâu. De asemenea, la triticale anul acesta am observat o simptomatologie atipică pe care nu am putut-o corobora cu nici un patogen pe care eu îl cunoșteam deja și atunci am luat frunze, le-am dus în laborator, le-am pus la microscop și am descoperit că e vorba de o mană. Deci, s-ar putea ca în spectrul de patogeni din România să ne procopsim și cu mana cerealelor (Sclerophthora macrospora), care de altfel e raportată deja în țările din jurul nostru, precum Ungaria și Serbia.
La noi nu a raportat nimeni din câte am studiat eu, nici Sclerophthora macrospora și nici Sclerotium rolfsii Sacc. Sclerotium rolfsii este un patogen al zonelor tropicale și subtropicale pe care l-am adus în atenția fermierilor la finalul prezentării mele deoarece, se pare că patogenul este prezent în mai multe culturi de grâu din Timiș. Parcelele atacate vor înregistra pagube serioase în producție deoarece plantele bolnave nu au înspicat în procent destul de mare. Iată că, creșterea temperaturilor, coroborată cu monocultura și rotațiile scurte în special, aduce un nou patogen la grâu în România.
Este o suspiciune deocamdată iar la finalul documentării, în momentul în care termin cu determinările și analizele, dacă ajung la o concluzie finală care îmi va confirma suspiciunea pe care o am, atunci voi face și un «first report», pe care îl voi publica într-o revistă de specialitate și bineînțeles că voi face și o postare în acest sens, după cum s-au obișnuit fermierii, pe pagina de Facebook a SCDA Lovrin, unde prezint pentru un acces cât mai larg, observațiile mele din proiectele de cercetare și nu numai”, a exemplificat Dr. Ing. Otilia Cotuna.
Impactul schimbărilor climatice asupra bolilor la grâu- scenarii
Șef Lucrări, Dr. Mirela Paraschivu, de la Facultatea de Agronomie din cadrul Universității din Craiova a avut o intervenție care a captat atenția întregii audiențe, în cadrul căreia a prezentat tendințele la nivel global în privința modificărilor zonelor optime pentru speciile de cultură, cât și a modificării arealelor de prezență a patogenilor, în contextul alterării tiparelor climatice cunoscute.
”În contextul schimbărilor climaterice, se stimează că până în 2100 temperatura la nivel global ar trebui să crească între 0,9 și 3,5 °C. Este înspăimântător un asemenea scenariu, pentru că impactul este covârșitor asupra plantelor de cultură, dar și asupra factorilor de stres biotic. Nu trebuie să pierdem din vedere că plantele sunt foarte sensibile chiar și la variații ale temperaturii sub 1 °C și reacționează imediat. Dar nu sunt singurele care reacționează la fluctuații mici de temperatură, ci și patogenii care le afectează și există predicții care ne arată că se vor extinde zonele de favorabilitate pentru anumite culturi către zona de nord a Europei sau a globului, în timp ce zonele din sud, care erau de mare favorabilitate în trecut, nu vor mai fi atât de favorabile pentru anumite culturi. Probabil că România, în perioada următoare se va afla undeva la granița zonei de maximă favorabilitate pentru cultura grâului. Această zonă de maximă favorabilitate va urca mai degrabă către Ucraina.
Asta nu înseamnă că România nu va mai produce grâu, sau că nu va fi o zonă favorabilă culturii grâului. Ea este și va rămâne o zonă favorabilă, însă stresul va fi accentuat de aceste schimbări climatice și de presiunea de patogeni generată de schimbările climatice. Patogeni întotdeauna își vor urma gazda, iar în condiții de stres generate de schimbările climatice, acțiunea lor va fi exacerbată. Ceea ce înseamnă că în viitor, pe fondul schimbărilor climatice, plantele de cultură vor fi supuse la o presiune mai mare din punct de vedere al atacurilor patogenilor care vor deveni mai agresivi.
Pe fondul schimbărilor climatice nu se ridică numai temperatura aerului, ci și temperatura solului. Parcurgem perioade de iarnă în care temperaturile nu mai sunt atât de scăzute, ceea ce înseamnă că solul nu mai este atât de rece, întrunindu-se în felul acesta condiții favorabile pentru manifestarea accentuată a atacului patogenilor care afectează sistemul radicular și zona coletului la cereale. Iar speculațiile și simulările legate de impactul schimbărilor climatice asupra patogenilor, se arată că speciile care afectează sistemul radicular și coletul vor fi patogenii care vor crea mari probleme, iar acest aspect nu este singurul de luat în seamă.
Un risc asociat creșterii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, este și dezvoltarea luxuriantă a aparatului foliar, fapt ce va duce la apariția microclimatului în lan -cel puțin în cazul cerealelor- favorizându-se astfel instalarea infecțiilor și a dezvoltării ulterioare a bolilor care afectează frunzele. Un foliaj bogat înseamnă totodată mai multe elemente nutritive, iar patogeni asta își doresc și de aceea sunt acolo: în căutare de resurse. Spuneam ca atunci când apar condiții favorabile pentru cultura anumitor plante în zone care nu erau cele mai favorabile pentru speciile respective, noi știm că patogenii își urmează gazda, însă asta nu înseamnă că în zonele în care ei s-au manifestat inițial și în care s-au simțit confortabil să se manifeste, patogenii tradiționali vor dispărea.
Cu siguranță că unii dintre cei care erau foarte importanți și activi, vor intra într-o perioadă în care nu mai sunt atât de activi și nu vor mai produce pagube importante economic, însă alții își vor exacerba activitatea, pentru că până la urmă și acești patogeni sunt stresați de schimbările climatice. Practic studiile arată că vor exista atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra impactului lor, dar în general vor prevala cele negative. Un astfel de exemplu de efect pozitiv al impactului schimbărilor climatice asupra patogenității se referă la patogenii care afectează aparatul foliar al plantelor și care preferă să pătrundă în interiorul plantelor prin stomate.
Este vorba de patogenii care produc rugini la grâu și de cei care produc septoriozele, cunoscuți ca patogeni leneși, pentru că ei nu străpung activ frunza, ci caută ca portiță de intrare în interiorul plantei, deschiderea stomatelor. Însă sub presiunea unei concentrații ridicate de dioxid de carbon, studiile arată că stomatele nu se vor mai deschide atât de mult, ceea ce înseamnă că există oarecum avantajul ca plantele să evite infecția în anumite situații”, a explicat Mirela Paraschivu.
Cadrul universitar de la Facultatea de Agronomie a Universității din Craiova a dat și un exemplu concret de modificare a modului de manifestare a patogenității pe fondul modificărilor climei.
”Pe fondul încălzirii tot mai accentuate din ultimii ani, s-a constatat că există un decalaj în ceea ce privește apariția bolilor la plantele de cultură, mă refer în speță la grâu. Dacă literatura de specialitate pentru România, spunea de exemplu că prima apariție a ruginii brune ar fi semnalată undeva la sfârșit de mai, început de iunie, am constatat în teren, că pe fondul schimbărilor climatice și a creșterii temperaturilor, apariția ruginii brune este înregistrată undeva chiar pe sfârșit de aprilie, început de lună mai.
Deci se constată un decalaj în ciclurile de viață ale patogenilor. Acest lucru va trebui restudiat sau pe el ar trebui să se insiste în contextul schimbărilor climatice, pentru a face ajustările necesare astfel încât să le oferim fermierilor informații cât mai exacte, care să vizeze ajustarea momentelor de efectuare a tratamentelor sau regândirea strategiilor de control al patogenilor. Fermierii vor trebui să aleagă pentru cultură nu numai soiuri care prezintă rezistență sau toleranță la boli, ci și soiuri care prezintă aclimatizare față de condițiile climatice din zona unde doresc sa cultive soiurile respective. Pentru că dacă sunt aclimatizate, cu siguranță acestea vor avea un comportament mult mai bun față de agresiunile generate de factorii de stres biotic și abiotic. De aceea trebuie făcute studii amănunțite în noul context climatic pentru a vedea segmentele pe care au intervenit modificări: fie o scurtare a ciclurilor de viață a bolilor și dăunătorilor, fie o multiplicare a infecțiilor succesive pe parcursul perioadei de vegetație.
Va trebui văzut întocmai cum se pliază ciclurile de viață ale patogenilor pe cele ale plantelor de cultură și vor trebui făcute ajustări. Fermierii vor trebui să fie mai informați și mult mai atenți în ceea ce privește aceste aspecte, pentru că vor trebui să-și ajusteze tehnologiile și sistemele de management pentru combaterea bolilor ținând cont de biologia patogenilor în noul context climatic. Cred că este o oportunitate ceea ce se întâmplă acum, pentru că fermierii vor avea posibilitatea să devină mai buni cercetători, iar cercetătorii mai buni fermieri.
Colaborarea dintre fermieri și cercetători va trece la un alt nivel datorită acestor noi provocări generate de schimbările climatice și de presiunea pusă asupra culturilor. Consider că evenimentele de genul celui de astăzi fac parte din acest concept de a deveni fermierul un cercetător mai bun și cercetătorul un fermier mai bun”, a subliniat cercetătoarea, a cărei activitate academică este focusată și pe această tematică.
Agricultura ecologică aduce raportul dintre speciile care populează arealele de cultură mare, mai aproape de echilibrele naturii
Ing. Paulo Barchetta, crop manager al Agricola Alba, are o expertiză de 40 de ani în domeniul agricol, atât în convențional, cât și în organic. Din observațiile sale în câmp, impactul schimbărilor climei se resimte tot mai puternic inclusiv a nișei agriculturii biologice.
”Eu am 15 ani de experiență în agricultura organică și am văzut că în fiecare an devine tot mai rău, din cauza schimbărilor climatice. Dacă ajungi la un echilibru, dăunătorul ajunge să fie controlat din mediu. Dacă vreau să am control asupra Fusarium, o pot face prin Trichoderma spp. sau poate prin tulpini de Bacillus subtilis. Eu avându-l deja în sol, nu trebuie să controlez activ Fusarium, pentru că microorganismele pe care le am în sol o fac pe cale naturală.
Ca alt exemplu, noi avem un câmp plin de buburuze, în care nu se văd afide, așa că eu nu trebuie să fac tratament pentru afide. În agricultura ecologică, prin aplicarea unei tehnologii corecte, încet, încet se repopulează mediul sărăcit în viață și buburuzele încep să reumple o nișă ecologică pe care chimizarea o depopulase. Însă efectul schimbărilor climatice asupra bolilor și dăunătorilor e cel mai puternic vizibilă în cazul atacului de Helicoverpa. Pentru mine atacul acestei specii este ca o vijelie și cred că este cauzat de lipsa pasărilor.
Pe acele parcele pe care nu am văzut nici o pasăre am avut un atac puternic. A fost plin de viermi care în mod normal ar fi trebuit să fie mâncați de păsări, dar nu a fost nici o pasăre, fiindcă din cauza schimbărilor climaterice păsările pleacă în altă parte”, a exemplificat din experiență inginerul și autorul de literatură de specialitate Paulo Barchetta.
Dimitrie Muscă apreciază activitatea cercetării în domeniul protecției plantelor de la SCDA Lovrin
Printre participanții la workshop-ul dedicat analizei impactului schimbărilor climatice asupra modului de manifestare a bolilor la cereale s-a remarcat inginerul Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai reputați agronomi români, care a refuzat invitația de a ocupa un loc la masa oficială, preferând să stea în sală printre studenți. Acesta a intervenit în cadrul sesiunii de lucru, punctând în dialogul cu cercetătorii câteva dintre ariile sale de preocupare, de la modul de apariție al unor boli, până la ineficiența în practică a unor tratamente, care în documentațiile tehnice de omologare sunt prezentate ca având un efect mult exacerbat față de realitate.
”Am ascultat cercetători și profesori universitari care au timp să citească și să studieze. Noi suntem cei din producție, care suntem toată ziua în câmp și la rându-ne urmărim, chiar dacă din perspectivă economică, impactul bolilor asupra culturilor. De aceea cred că îmbinarea între cercetare și practică este cea mai puternică combinație. La CAI Curtici e o ușă deschisă pentru oamenii din cercetare. Îi îndemn: «haideți și la noi».
În cadrul unității noastre facem experimente proprii, teste și studii comparative și încercăm ca fermierul să fie și cercetător. De aceea simpozioane ca cel organizat de SCDA Lovrin, sunt foarte utile. Am decis să particip deoarece știu ce poate doamna Conf. Dr. Cotuna. Studiile dumneaei sunt de maxim interes pentru activitatea desfășurată de noi la CAI Curtici și o invit să vină mai des în câmpurile noastre, deoarece expertiza sa în domeniul protecție plantelor este neprețuită”, a concluzionat agronomul Dimitrie Muscă.
