Victorie pentru fermierul Gavrilă Tuchiluș, AFF: Investiție uriașă într-un proiect de irigații în județul Galați
Roxana Dobre -
Fermierul Gavrilă Tuchiluș și Asociația Forța Fermierilor au reușit să convingă statul că zona Galați-Matca merită o investiție serioasă în sistemul de irigații. Ca urmare a demersurilor făcute de către reprezentantul AFF, aproape 100 de milioane de euro vor fi investite în cadrul unui amplu și important proiect de modernizare a infrastructurii de irigații din județul Galați.
După circa 10 ani de când se luptă cu autoritățile statului, prin implicarea Asociației Forța Fermierilor, ing. Gavrilă Tuchiluș, „un veteran” al irigațiilor, a obținut prima aprobare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru finanțarea unui proiect de irigații în județul Galați.
Fermierul gălățean Gavrilă Tuchiluș, administratorul fermei Agrimat Matca și vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor și membru al Departamentului Zootehnie – Ferma mare, poate vorbi deja de o ”istorie” a intervențiilor sale pe lângă instituțiile statului, pentru a finanța irigațiile din zona unde lucrează circa 5.000 de hectare. Acesta a povestit pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO cum a început lupta pentru apă, din 1990 până în prezent.
”Pe mine m-a preocupat problema irigațiilor din 1990 de când am venit aici în zona Galațiului. Cu factorii de răspundere care au fost la vremea respectivă, în perioada aceea s-a făcut un by-pass din sistemul vechi care este și actual în sistemul nou care s-a întrerupt în zona noastră, și am putut să irigăm o suprafață de pe platoul pe care ne aflăm noi. Noi suntem la 86 de kilometri de Dunăre sunt președintele udătorilor de apă în care avem două stații de pompare, una care este conservare din cauza dezinteresului fermierilor pentru a iriga, iar cealaltă se află în stare de funcționare și putem iriga în jur de 800 de ha, doar cei care au interes să irige.
Aducțiunea apei pe cei 86 de de kilometri (de la Dunăre la culturi n.r.) se face cu cheltuieli și pierderi enorme. În zona în care ne aflăm noi, înainte de 90 trebuia să fie finalizat sistemul de irigații Terasa Covurlui cu fonduri de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD. Consilierii pe care i-a avut șeful statului la vremea respectivă l-au convins să facă irigațiile dar din păcate proiectul s-a întrerupt, lucrările au fost parțial executate.
Văzând că nu putem aduce apa în zona noastră am decis să ne unim în organizații de udători și, împreună cu un specialist de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Galați, în perioada 2013-2014, am găsit împreună o soluția prin care să reducem cheltuielile cu pomparea apei din Dunăre cu o alternativă de a lua apă din barajul Movileni cu o stație de pompare acolo și cu conductă de 17 kilometri să venim la ultima stație de pompare din sistemul vechi, acesta fiind prima în care apa poate curge gravitațional până la Liești. În prima etapă se pot iriga 14.372 de hectare iar această suprafață are infrastructură prin organizația udătorilor din care unii fermieri au și proiecte europene. Dar lipsa certitudinii că va veni apa ne-au făcut pe ceilalți să nu accesăm fonduri europene pentru că nu poți să investești dacă te întreabă Bruxellesul de ce nu poți iriga”, a dezvăluit fermierul gălățean.
Prima tentativă reală a rămas în aer după demisia Guvernului
Gavrilă Tuchiluș a mai povestit că prima inițiativă de a atrage o investiție majoră în sistemul de irigații din județul Galați a fost făcută în perioada când ministru era Daniel Constantin.
”Fostul ministru ne-a chemat la discuții și ne-a transmis să venim cu soluții. Noi am mers cu studiul de fezabilitate, propuneri și tot ce era necesar. Proiectul urma să fie finanțat dar a avut loc tragedia de la Colectiv, iar Guvernul a demisionat, proiectul rămânând în așteptare. De atunci am fost la toți miniștrii care au condus MADR, care au agreat ideea dar niciunul nu a spus că o va face”, a mai spus agricultorul.
Proiectul, prezentat ministrului la o întâlnire cu Asociația Forța Fermierilor
Administratorul fermei Agrimat Matca a mai relatat cum a găsit înțelegere la actualul ministru al agriculturii care a agreat ”din start” ideea de a aduce plusvaloare agriculturii gălățene. Astfel, situația proiectului de irigații din județul Vaslui a fost prezentată și discutată în cadrul unei întâlniri a Asociației Forța Fermierilor cu ministrul Adrian Chesnoiu.
”Odată cu venirea ministrului Adrian Chesnoiu, alături de echipa de la Asociația Forța Fermierilor (AFF), am prezentat studiul de fezabilitate în cadrul unei întâlniri organizate la MADR în luna decembrie. Ulterior am luat legătura cu actualul director al ANIF, Cornel Popa, care știa proiectul din 2001 și ne-a ajutat mult. La minister este o echipă foarte bună care cunoaște problema: domnul Florin Barbu care este președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților și fost director ANIF, Adrian Chesnoiu care a fost președinte la Comisie și cunoștea problema.
Domnul Chesnoiu a analizat din punct de vedere economic problema, și a fost singurul ministru care a trecut la fapte. Eu de când sunt aici în zona Galațiului doar de două ori am făcut 10 tone de porumb la hectar, îmi e și rușine să spun colegilor, mai ales că totul ceea ce folosim este la superlativ, de la hibrizi la tratamente. Deci s-a ajuns la concluzia că investiția va aduce plusvaloare pentru că în loc de 5 tone de porumb/ha facem 10 tone. Te costă apa pe hectar o tonă de porumb, dar ești sigur că faci 9 tone”, a mai subliniat agricultorul.
Acesta a mai completat că după ce investiția se va pune în aplicare cheltuielile vor fi reduse cu mai bine de jumătate, pierderile vor fi zero, iar apa va ajunge la rădăcina plantei în aproximativ 12 ore. ”În situația aceasta fermierii văzând că au asigurarea apa vor face investiții proprii în echipamente și va fi trezit mai mare interesul pentru irigații. Deci nouă o să ne vină apa până la stație, de acolo este treaba fermierului”.
Ce vor presupune cele 2 etape de implementare a finanțării
Conform lui Gavrilă Tuchiluș, Eetapa I va acoperit 14.372 de hectare în care există infrastructură, pierderile vor fi zero, cheltuielile vor fi reduse la 50 la sută, iar zonele acoperit sunt Drăgănești, Barcea, Ivești, Liești și o parte din Cudalbi.
Pentru etapa a II-a din aceeași finanțare, investițiile se pot prelungi cu încă 13.310 hectare în care există semi-infrastructură, și va acoperi bazinul legumicol Matca.
”Vorbim de suprafețe agricole din Matca, Cudalbi și Valea Mărului, exact bazinul legumicol din Galați. Deci vorbim de circa 30.000 de hectare care vor putea fi irigații, aici în Galați unde avem spuma pământului. Avem tehnologie bună, hibrizi buni, specialiști excelenți dar factorul limitativ rămâne apa. Chiar spuneam colegilor fermieri că am fost la toți responsabilii, la toate autoritățile statului, singurul la care nu am fost este Preafericitul Părinte Daniel”, a mai declarat fermierul.
Ce se întâmplă în prezent? ”Studiul de fezabilitate există, trebuie doar o reevaluare a prețurilor. Vom vedea dacă se merge cu aceeași echipă care a făcut studiul de fezabilitate, dacă într-o lună aceasta va fi reevaluat, ne punem în mișcare. Dacă nu din toamna aceasta, cel târziu primăvara următoare se poate face. Eu cred că cele două investiții, pentru circa 30.000 de hectare, se pot pune în aplicare în maxim 2 ani de zile, în primul an etapa I și al doilea an etapa II. Fermierii mă întreabă când mă văd ce am mai făcut cu sistemul de irigații”, a explicat Gavrilă Tuchiluș.
Culturile sunt deja compromise pentru acest an
În ferma lui Gavrilă Tuchiluș lipsa apei deja se face simțită pentru acest an. De aceea finanțarea de 100 de milioane de euro vine ca o gură de oxigen care aduce speranța unor culturi onorabile pe viitor.
”Finanțarea s-a făcut și trebuie să trecem la treabă. În situația aceasta ce se va întâmpla? Vom avea pe lângă apă și forță de muncă, plus valoare în secunda doi. Eu astăzi când vorbim am 150 ha de grâu de sămânță în care nu cred că pot băga combina pentru că nu iau nimic. Am 300 de ha de lucernă în care am luat o coasă și nu mai iau nimic de aici încolo până la primăvara următoare. Iar restul grâului acum când vorbim, aici în zona noastră, este afectat de secetă pedologică extremă.
Noi de la începutul anului am avut 120 litri, acumulat de 3 litri, 5 litri, 7 litri. Cea mai semnificativă a fost o ploaie în două zile, una de 8 litri și alta de 17 litri. Datorită acesteia am făcut ce se vede pe câmp acum. Deci culturile de păioase s-au dus, sunt irecuperabile, și urmează culturile de prășitoare care deja floarea-soarelui s-a schimbat la față, porumbul este îmbătrânit și pitic. Și nu se întrevăd ploi în zona noastră deși coduri se tot dau și pentru Galați”, a mai povestit cu mâhnire fermierul din Galați.
