• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce se usucă căpșunile. Motive pentru ofilirea și uscarea căpșunilor

    Mircea Olteanu -

    De ce se usucă căpșunile în grădină, pe câmp sau în solar. Ofilirea și uscarea fructelor de căpșun poate avea mai multe cauze, motive ce trebuie identificate pentru aplicarea tratamentelor, a rețetelor naturiste care să vă asigure o producție bogată de căpșuni suculente și cu gust.

    Căpșunile sunt printre cele mai populare fructe de pădure. Cu toate acestea, nu toți cultivatorii se pot lăuda cu o recoltă bogată. Există multe probleme ce pot apărea atunci când cultivăm căpșuni, iar una dintre ele este uscarea fructelor. De ce se întâmplă asta?

    Căpșuni uscate din cauza vremii

    Căpșunile se usucă mai ales din cauza vremii. Temperaturile anormal de ridicate afectează negativ dezvoltarea căpșunilor. Atunci când vremea este caldă și secetoasă pentru o lungă perioadă de timp, încât și solul se încălzește până la 30 de grade Celsius sau mai mult, anumite soiuri de căpșuni încep să se ofilească. În acest caz, nici măcar udarea regulată nu ajută, deoarece, la un moment dat, apare o problemă, astfel că sistemul radicular pur și simplu încetează să absoarbă apă și să transfere substanțele nutritive către părțile plantei aflate la suprafață.

    Drept urmare, fructele se opresc din dezvoltare și încep să se usuce. În același timp, planta în sine arată absolut sănătoasă: nu-și schimbă culoarea frunzelor și nu se ofilește. De obicei, un fenomen similar poate fi observat în cazul tufișurilor slăbite.

    Cum să ajuți căpșunii în perioadele de căldură prelungită?

    – Căpșunul este o plantă fotofilă, dar în astfel de condiții se va simți mai bine la umbră. Plantele pot fi umbrite folosind o plasă de umbrire sau un material alb. O astfel de măsură de protecție este necesară în special atunci când soarele este cel mai activ – de la ora 12 la 17.
    – Dacă seceta este destul de frecventă în zona dumneavoastră, atunci este mai bine să cumpărați soiuri de căpșuni rezistente la secetă.
    – O modalitate de a proteja solul și sistemul radicular de căldura excesivă, precum și de a reduce evaporarea umidității, este utilizarea mulciului. Mulcirea va ajuta căpșunii să suporte mai bine condițiile meteorologice nefavorabile.

    Căpșunile se usucă din cauza unor greșeli de îngrijire a plantelor

    Adesea, căpșunile se pot usca din cauza practicilor agricole necorespunzătoare.

    Udare insuficientă

    Udarea insuficientă a căpșunilor este una dintre principalele greșeli ale grădinarilor neexperimentați. Dacă fructele devin tari, frunzele se ofilesc și se îngălbenesc, iar solul din grădină este uscat, cu siguranță plantele nu au suficientă umiditate.

    Căpșunul de grădină este o plantă iubitoare de umezeală. În mod special este necesară multă apă în perioadele de înflorire și coacere a fructelor.

    Dacă vremea este caldă, uscată, căpșunii nu au suficientă umiditate naturală – este necesar să fie udați suplimentar.

    – În perioada de înflorire, plantele sunt udate la 3-4 zile, folosind 20 de litri de apă la 1 mp. Aveți grijă să nu puneți apă pe flori.
    – În timpul fructificării, este suficientă o udare pe săptămână (30 litri la 1 mp). În acest moment, este de preferat irigarea prin picurare sau udarea în brazde sau între rânduri.

    Udarea tufelor de căpșuni este necesară și după recoltare, deoarece, în această perioada se depun muguri de flori pentru anul următor. Udați plantele mai rar, dar din abundență.

    Lipsa îngrășămintelor

    Lipsa anumitor macro și microelemente poate duce la uscarea căpșunilor. În acest caz, este necesar să se fertilizeze plantele cu azot și îngrășământ cu adaos de potasiu, elemente care sunt foarte necesare pentru căpșuni în perioada de formare a fructelor.

    – Se amestecă în proporții egale azotat de amoniu și sulfat de potasiu. Puteți adăuga un îngrășământ mineral complex. Puneți 1 linguriță sub fiecare tufiș din amestecul rezultat și amestecați cu pământ;
    – O altă opțiune este să fertilizați plantele cu cenușă. Puteți folosi cenușă uscată, care este împrăștiată între rânduri, folosind o mână pentru fiecare tufă. Alternativ, puteți prepara o soluție: turnați 1 cană de cenușă într-un 1 litru de apă fierbinte, amestecați și diluați cu 10 litri de apă. Udați plantele cu această soluție (1 litru pe tufă);
    – În perioada de fructificare activă, fertilizați căpșunile cu infuzie de urzică. Pentru a face acest lucru, tocați ramurile și frunzele de urzică, pe care încă nu au apărut semințele, și umpleți recipientul cu 2/3. Apoi umpleți-l până la refuz cu apă caldă și puneți-l într-un loc însorit pentru a fermenta. Când infuzia este gata (va deveni întunecată la culoare și va înceta să producă spumă), diluați-o cu apă într-un raport de 1:10 și turnați peste plante în proporție de 1-1,5 litri sub fiecare tufiș.

    Boli care cauzează uscarea căpșunilor

    Uscarea căpșunilor poate fi cauzată de diverse boli.

    Verticilioză

    Excesul de îngrășăminte, temperaturile ridicate sau schimbările bruște de temperatură, umiditatea ridicată, plantele aglomerate într-un spațiu mic și alte motive pot declanșa verticilioză, o boală fungică periculoasă pentru plante. Boala este indicată nu numai de fructele anormal de mici, ci și de alte semne:

    – frunzele de căpșuni se usucă, iar dezvoltarea bolii începe de la frunzele inferioare, apoi se răspândește treptat în întreg tufișul;
    – codița frunzei capătă o nuanță roșiatică, iar fructele devin maro;
    – planta se oprește din creștere și pică la pământ;
    – sistemul radicular moare.

    La primele semne de verticilioză, tratați tufele de căpșuni cu fungicid sau cu zeamă bordeleză. Aveți grijă să țineți cont de perioadele în care fructele nu pot fi consumate după tratament, conform indicațiilor de pe eticheta produsului folosit.

    Putrezirea rădăcinii

    Putrezirea rădăcinilor poate fi, de asemenea, cauza ofilirii căpșunilor. Partea aeriană a tufișurilor în acest caz nu are semne evidente de deteriorare și cauza problemei poate fi descoperită numai atunci când săpați la rădăcina plantei. Ploile abundente, cuplate cu temperaturile ridicate, pot provoca apariția putregaiului rădăcinilor.

    Nu mai este posibil să ajutați tufișurile putrezite – pot fi doar scoase din pământ și aruncate. Dar puteți să preveniți apariția problemei. Pentru a face acest lucru, în primăvară, în luna mai, trebuie efectuat un tratament preventiv cu un biofungicid care va preveni apariția putregaiului rădăcinilor și va servi și ca profilactic împotriva apariției unui număr de infecții fungice.

    Dăunători care usucă căpșunii

    Anumite insecte pot duce, de asemenea, la ofilirea căpșunilor.

    Tripși

    Când fructele de căpșuni devin maro, apar crăpături pe ele, se usucă – acestea sunt semne că plantele sunt atacate de tripși. Găsirea acestor dăunători poate fi dificilă, deoarece dimensiunea lor nu depășește 1 mm. Pentru a-i vedea, va trebui să folosiți o lupă sau să luați o foaie de hârtie albă și să scuturați planta peste ea – insectele vor cădea pe hârtie.

    Bioinsecticidele sunt o modalitate eficientă de combatere a tripșilor. Pentru a distruge complet tripșii, insecticidele biologice trebuie folosite de 3-4 ori pe sezon, deoarece durata de acțiune a acestor substanțe este redusă. În plus, bioinsecticidele trebuie schimbate în mod constant, întrucât dăunătorii se obișnuiesc foarte repede cu un singur medicament. Din acest motiv, nu ar trebui să utilizați același insecticid pentru o lungă perioadă de timp deoarece nu va avea niciun efect.

    Gândaci de mai

    Un alt dăunător care poate cauza uscarea fructelor este gândacul de mai, sau mai degrabă, larvele sale. Larvele de gândaci care trăiesc în sol pot deteriora sistemul radicular al plantei. Ca urmare a deteriorării, planta începe să se ofilească fără niciun motiv aparent.

    Singurul tratament care ajută la combaterea larvelor gândacului de mai este insecticidul. Substanța este distribuită pe suprafața solului și apoi încorporată în sol până la o adâncime de 5-10 cm. Cu toate acestea, este posibil să contracarați gândacii de mai și fără substanțe chimice. Săpăturile adânci de toamnă, mulcirea și punerea capcanelor sunt de ajutor.


    Te-ar mai putea interesa

    Îngrășăminte naturale pentru fertilizarea răsadurilor – 7 rețete simple Plantare bujori. Când și cum se plantează bujorii Când se seamănă semințele de roșii

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte