Daniel Alexandru, ANM: Lipsa apei în sol a marcat culturile de toamnă
Angelica Lefter -
Anul agricol 2021-2022 nu este lipsit de fenomene meteorologice extreme și poate fi caracterizat de lipsa apei în sol. Un an care poate concura cu anul agricol 2019-2020, când culturile au avut de suferit din cauza secetei pedologice.
Lipsa ploilor din acest moment face ca perioada să fie optimă pentru recoltat
Lucrurile au stat, însă, puțin diferit pentru anul în curs, când fermierii au ajuns la recoltarea culturilor, iar lipsa ploilor în acest moment nu mai este chiar atât de greu de gestionat, deși s-a resimțit din plin lipsa de umiditate în sol până acum, a explicat Daniel Alexandru, șef laborator agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), invitat în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1.
”Pentru culturile de toamnă care au fost semănate în septembrie, mă rog, august, septembrie, octombrie, anul trecut, este o perioadă în care principalele culturi se află la maturitatea deplină, a început recoltarea. Într-adevăr, sunt niște auspicii din punct de vedere al fenomenelor meteorologice din cauza temperaturilor foarte, foarte ridicate din această perioadă astfel încât coroborate cu lipsa de precipitații care practic a durat din septembrie anul trecut până în prezent, cu foarte mici excepții, când au mai fost episoade de precipitații semnificative. Solul se află în deficit puternic de umiditate, seceta pedologică practic este instalată din toamnă și practic nu a dispărut pe cele mai multe suprafețe din România. Vorbim atât de secetă pedologică moderată puternică și chiar extremă, însă aflându-ne în perioada aproape de recoltat, acest deficit, să spunem care totuși a avut efecte importante asupra stării de vegetație a culturilor, nu prea mai are un efect deosebit în preajma recoltatului. Combinele pot intra, practic din punct de vedere al momentului recoltării, este o perioadă optimă de recoltat pentru că este de recomandat ca în această perioadă solul să nu fie umed, plantele să nu fie umede pentru că ulterior va da probleme în ceea ce privește depozitarea lor, parametrii tehnici care ar trebui să fie cam în jurul acestor coordonate din punct de vedere meteorologic, dar pe tot sezonul de vegetație din septembrie până acum, am avut o toamnă foarte secetoasă, la fel o iarnă în care precipitațiile, care oricum nu mai erau în ultimii cinci ani în România sub formă de ninsoare, nici măcar sub formă de precipitații sau lapoviță nu le-am avut, un anotimp rece foarte secetos din punct de vedere al precipitațiilor”, a explicat Daniel Alexandru.
Iarna 2021-2022 a fost atipică, fără zăpadă sau precipitații
Specialistul ANM a punctat că ultimul an a fost unul cu un specific aparte, dacă ne gândim la faptul că deși a fost unul care a marcat lipsa apei în sol, în iarnă au fost puține precipitații, mai mult sub formă de ploaie, care și-au adus aportul pentru umiditatea solului și dezvoltarea ulterioară a culturilor de toamnă.
”Este specific ultimului an pentru că nu am mai avut ani în care inclusiv pe parcursul iernii, chiar dacă nu au fost temperaturi scăzute, o iarnă tipică, totuși au fost precipitații, chiar dacă nu sub formă de ninsoare, totuși precipitațiile au venit, fie că au fost sub formă de ploaie și lapoviță, dar totuși și-au adus un aport. Perioada de iarnă este o perioadă în care plantele sunt în repaus vegetativ, solul poate acumula, este perioada de acumulare a apei în sol pentru perioada de iarnă, astfel încât la reluarea vegetației în primăvară, plantele să aibă la dispoziție o rezervă satisfăcătoare pentru a-și desfășura principalele procese de creștere și dezvoltare. Cele mai costisitoare din punct de vedere al umidității, vorbim aici de înflorire, de înspicat, apare maturitatea. În această perioadă, lunile aprilie, mai, sunt cele mai solicitante din punct de vedere al precipitațiilor, de fapt al umidității de apă în sol”, a adăugat expertul ANM.
Culturile de toamnă au avut foarte puțină umiditate în sol
Daniel Alexandru, șeful laboratorului de agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a mai spus că, în acest context, grâul, orzul de toamnă și rapița s-au descurcat cu un deficit de umiditate în sol. Din totalul celor 10 luni din din toamnă până în prezent, doar în 3 luni s-a atins normalul de precipitații, a mai spus expertul în agrometeorologie.
”De fapt, ar fi trebuit să fie acumulată în perioada iernii sau dacă era posibil pe parcursul primelor săptămâni din martie sau aprilie. Acest lucru nu s-a întâmplat astfel, practic, culturile de toamnă, vorbim aici de grâu, orz de toamnă, rapiță, au trebuit să se descurce cu foarte puțin conținut de umiditate pe care l-au avut undeva la sfârșitul toamnei, începutul iernii, undeva în luna decembrie, practic nu am avut iarnă, în care au fost într-adevăr niște cantități de precipitații corespunzătoare pentru acea perioadă , dar, din totalul celor 10 luni care s-au scurs aproape din sezonul de toamnă anul trecut până în prezent, am avut maxim 3 luni în care s-a atins normalul de precipitații”, a menționat în cadrul emisiunii ”AgroStrategia”, Daniel Alexandru.
Anul 2022, comparabil pe alocuri cu anul secetos 2020 pentru unele dintre culturi
Șeful laboratorului de agrometeorologie din cadrul ANM a mai arătat că, potrivit indicatorilor agrometeorologici și meteorologici, anul 2022 poate fi comparat cu anul 2020, cu excepția unui aport mai bun de precipitații în primăvară.
”Din punct de vedere al indicatorilor agrometeorologici care combină indicatorii meteorologici cu situația din teren, este un an aproape asemănător, dar nu neapărat prin desfășurarea evenimentelor, ci prin impactul pe care îl are vremea asupra culturilor, deci este un an care într-adevăr este secetos, dar nu neapărat la nivelul solului și în atmosferă, dar și din punct de vedere al evenimentelor climatice, dar trebuie să precizăm un lucru foarte important este o deosebire față de alți ani în acest an. Primăvara, care de obicei în lunile martie, aprilie, sunt luni care nu au volum de precipitații semnificativ în istoria măsurătorilor. Am avut, totuși, un aport de precipitații bun la începutul lunii aprilie, sfârșitul lunii martie, care au fost un bun start pentru culturile de primăvară. Și vorbim aici de porumb, floarea-soarelui, care de obicei în această perioadă de primăvară nu beneficiază de precipitații și pornesc mai greu în vegetație, dar anul acesta a fost totuși un aport bun pentru primii 10 centimetri în ceea ce privește precipitațiile și umiditatea din sol, astfel încât, atât semănatul cât și germinarea și pornirea în primele faze de vegetație pentru porumb și floarea-soarelui au fost foarte bune”, a declarat Daniel Alexandru, șeful laboratorului de agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
