Hameiul, o cultură în corzi
Daniel Befu -
Acatiu Mora, cel mai mare cultivator de hamei din România, care prin intermediul a două societăți, administrează patru ferme, cu o suprafață însumată de 220 ha dintr-un total de 280 ha cultivate la nivel național, pune diagnosticul nișei în care activează.
Fiecare hectar de hamei înghite 400 kg de fier anual. Iar costul fierului s-a dublat
Hameiul este o cultură aparte nu doar ca particularități, ci și ca necesar de consum. Acațiu Mora, cel mai mare cultivator de hamei din România și Președintele Asociației Cultivatorilor de Hamei din România, atrage atenția asupra unui cumul de factori negativi, care și-au adunat forțele mai abitir ca niciodată, pentru a-i îngenunchea pe cultivatori.
Pe lângă fertilizanți și tratamente, cultura de hamei este și un consumator de ”fier”, a cărui cotație a crescut dramatic în ultimul an pe piața de commodities.
”Prețul sârmei de fier cu care îndrumăm hameiul a crescut de la 2,5 lei/kg, cât era în anii trecuți, la 4,6 lei+ TVA, în decembrie, când am cumpărat, că acum am înțeles că a urcat și mai sus, la peste 5,5 lei/kg. Noroc că am putut cumpăra cât să pot îndruma hameiul. Sârmele de îndrumare a hameiului se pun în fiecare an, primăvara. În afară de asta, există sistemul de stâlpi de susținere, care are nevoie doar de reparații anuale. În fiecare an noi, producătorii români de hamei, punem în jur de 85-95 t de sârmă de fier pentru îndrumarea plantelor de pe cele 280 ha, cât are România. Asta înseamnă un consum de circa 300 kg de sârmă la hectar”, afirmă Acațiu Mora, care precizează că necesarul de fier crește cu 20-25%, dacă se iau în calcul și reparațiile anuale ale sistemului de stâlpi de susținere, ceea ce împinge consumul total de fier înspre 400 kg/ha/an.
Hameiul e un uriaș consumator de motorină. Iar prețul motorinei s-a dublat
La motorină, cultivatorii de hamei beneficiază de deducerea accizei, care se recuperează prin APIA, în funcție de consumurile cu operațiunile agricole efectuate cu utilajele.
”Anual trebuie depus până la sfârșitul lunii decembrie necesarul pentru un an și după aia trimestrial depui consumul și se dă înapoi parte din acciza respectivă. La hamei lucrările solului încep toamna cu o arătură de dezvelire, adică pământul de pe rânduri îl aducem la mijlocul intervalului. Primăvara facem 75% tăieri mecanice și 25% tăieri manuale, ca să corectăm rândurile. După aceea urmează, arătură, bilonare de 3-4 ori pe an. În timpul anului facem 10-12 stropiri ale culturii, pentru că fiind voluminos și înalt, hameiul e foarte laborios să aduci pesticidele de contact pe frunzele respective. Însă deoarece nu poți pune pesticidul chiar pe fiecare frunză, atunci folosim și pesticide sistemice. În afară de asta, folosim insecticide pentru acarieni. Nu în ultimul rând, facem erbicidare de 2 ori pe an, pentru ca pe 50-75 cm de la nivelul solului să nu fie frunze pe corzile de hamei, ca bolile de jos să nu urce în sus, pe plantă. Iar culesul se face cu tractoare, mecanic. Costurile față de o cultură normală, sunt de 15-20 de ori mai mari”, explică fondatorul Moragroind SRL de ce această cultură e una atât de energofagă.
Un mare of al său e că sprijinul din partea autorităților pe partea de combustibili consumați, nu reprezintă decât o fracție din consumul total.
”Pentru uscatul hameiului nu se acordă nici un fel de facilitate. La uscat nu ni se dă absolut nimic. Hameiul, după recoltare, este transportat în hale, unde plantele sunt agățate și separate corzile și frunzele de conurile de hamei, care la sfârșit trebuie uscate în 24 h, pentru că dacă nu, din cauza volumului mare hameiul se încinge. Unde avem gaz metan, facem uscarea pe gaz, însă unde nu avem acces la rețeaua de distribuție a gazului, facem pe motorină. Avem uscător pe gaz într-un singur loc, la Seleuș (Mureș), iar la Saschiz (Mureș), Rădești (Alba) și Laslea (Sibiu) avem pe motorină. La motorină ajungem la 550 l/t de hamei uscat. În alte state fermierii sunt finanțați global pe mai multe paliere și fermierii, indiferent că-s specializați pe cultură mare sau hameicultori, sau pomicultori, au motorină pentru agricultură. Nu se chinuie ei să dea norme, pentru că la motorina din agricultură au altă culoare”, deplânge acesta nesubvenționarea consumului energetic din procesul de uscare.
Cotația hameiului a fost puternic încercată de pandemie, fiindcă consumul de bere a scăzut
După uscare se face presarea hameiului sub formă de baloți de 50-60 kg, baloții sunt stocați într-un depozit frigorific și de acolo, începând cu luna noiembrie a fiecărui an, baloții sunt scoși din depozit, procesați sub formă de peleți granule, ambalați la 10 kg, într-un ambalaj vidat sau protejat în CO2, după ce, în prealabil, fiecărui lot i se fac analize de laborator, pentru a-i stabili conținutul în acizi-alfa, aceștia fiind compușii activi în funcție de a căror concentrație se calculează prețul de vânzare al hameiului către berari.
Ca și cum dublarea prețului fierului, a motorinei și cvadruplarea prețului îngrășămintelor n-ar fi suficiente, prețul de vânzare al hameiului a stagnat, spre deosebire de cereale și oleaginoase, care și-au triplat valoarea. Asta deoarece hameiul e utilizat de berari, iar producția de bere a scăzut în pandemie, ceea ce a pus presiune pe cererea venită dinspre industrie către producători.
”Din păcate și la acest capitol avem probleme deosebit de mari, pentru majoritatea consumatorilor de hamei. Timp de doi ani de zile berarii nu au putut vinde bere, pentru că din cauza pandemiei nu aveau cui. A fost o cădere de consum, din cauză că sectorul HoReCa a fost o bună perioadă închis. Vânzarea de bere a fost susținută doar de supermarketuri. Reducându-se consumul de bere foarte mult, ca atare s-a redus și hameiul solicitat de industrie. În ultimii 2 ani, cererea a scăzut cu 30%. În pandemie, pentru că nu ne puteam ține blocate depozitele, deoarece nu am fi avut unde să depozităm producția din următorul sezon, l-am dat la berari la prețurile pe care le-am putut negocia. Cu pierdere, bineînțeles. Chiar și așa ne-am bucurat măcar ca partenerii noștri să poată să vândă ceva, pentru că dacă berarii închid de tot, la urma urmei ce faci fără clientelă. Însă pierderile ne-au marcat. Pe societatea cea mai mare din portofoliul nostru am reeșalonat pierderile la ANAF pe un an de zile și încă plătim acele rate lunare, ca să scăpăm de datorii”, evaluează starea de sănătate a domeniului în care activează, Acatiu Mora.
Cocktailul exploziv de factori ”fier, motorină, cerere” face ca fermierilor cultivatori de hamei, oricum ar încerca să rezolve ecuația venituri-cheltuieli, să nu le dea nicicum cu plus.
