Varza nu formează căpățână. Cauze, soluții
Violina Gorcinschi -De ce varza nu formează căpățână – o problemă pe care o au mulți cultivatori. Cauzele pentru care varza nu formează căpățână, dar și ce soluții soluții ai la dispoziție pentru a avea o recoltă bună de căpățâni de varză găsești în acest articol.
Culturile de varză sunt mai greu de îngrijit decât par ela prima vedere. Există o mulțime de probleme privind cultivarea ei: putrezirea rădăcinilor, dăunătorii care mânâncă varza, îngălbenirea frunzelor etc. Cu toate acestea, chiar dacă răsadurile sunt perfect sănătoase, nu de puține ori fermierii se plâng că nu se formează căpățânile de varză.
Varza nu formează căpățână. Cauze
Există mai multe motive pentru care varza nu se dezvoltă cum trebuie. Cauzele pot varia de la condițiile meteorologice neprielnice, la condițiile de creștere necorespunzătoare sau la greșelile comise de legumicultori. De aceea, trebuie să acorzi atenție principalilor factori care influențează formarea căpățânii. Ogorod prezintă soluții pentru fiecare problemă în parte.
Motivul 1 – Material săditor de slabă calitate sau neaclimatizat
Semințele de slabă calitate se numără printre cauzele care duc la stoparea formării căpățânii la varză. Dinin polenizările încrucișate cu alte plante din familia Cruciferelor rezultă hibrizi care nu pot forma căpățâni. Riscul de a obține astfel de hibrizi este mai mare dacă achiziționezi material săditor de la comercianți care nu sunt de încredere.
O altă cauză pentru care varza nu leagă căpățână este dacă soiul sau hibridul nu este adaptat condițiilor de cultivare din acea zonă. Sunt de preferat semințele sau răsadurile despre care există informații că se cultivă cu succes în acea regiune.
Motivul 2 – Locul greșit de plantare
Varza iubește lumina, astfel că va avea nevoie un loc unde soarele bate toată ziua pentru a forma căpățână. Evită să plasezi varza lângă culturile de dimensiuni mari, care pot umbri plantele. Altfel, varza nu va mai putea forma căpățâni pentru că nu va avea resurse suficiente.
Motivul 3 – Solul acid
Varza nu se dezvoltă bine în solurile acide, preferându-le pe cele neutre. Dacă solul tău are un pH mai mic de 6,5, varza riscă să nu se dezvolte așa cum trebuie. Pentru a crește nivelul pH-ului, adaugă în sol făină de dolomită sau cenușă de lemn.
Motivul 4 – Culturi premergătoare incompatibile
Dacă, înainte de plantarea verzei, ai crescut crucifere pe același teren, șansele ca plantele să formeze căpățâni sunt mai mici. De asemenea, varza este incompatibilă și cu dovleacul.
În schimb, leguminoasele, solanaceele sau ceapa ajută în procesul de formare a căpățânilor.
Motivul 5 – Plantări greșite
Atunci când plantezi varză, sunt două aspecte foarte importante de care trebuie să ții cont:
Timpul de plantare a răsadurilor. Soiurile timpurii se plantează la începutul lunii mai, cele târzii la mijlocul lunii mai, iar cele de mijloc de sezon, la începutul lunii iunie.
Schema de plantare. În timpul procedurii de plantare, ai grijă la distanța dintre răsaduri. Pentru varza timpurie, distanța dintre rânduri este de 50 cm, iar pentru soiurile târzii și medii este nevoie de cel puțin 70 cm.
Motivul 6 – Temperaturile prea ridicate
Varza nu iubește temperaturile prea ridicate, ci le preferă pe cele de 17-20°C. În timpul caniculei, varza suferă de stres și oprește procesul de formare al căpățânilor.
De asemenea, și temperaturile prea scăzute sunt un factor ce împiedică dezvoltarea verzei.
Motivul 7 – Lipsa îngrășămintelor
Orice plantă are nevoie de nutriție suplimentară cu oligoelemente, iar varza nu face excepție. Poți hrăni varza în luna iunie cu un îngrășământ universal ce conține azot, fosfor și potasiu (NPK) sau cu Superfosfat, de la Agro CS (în cantitate de 20-30 g pe metru pătrat).
Motivul 8 – Îngrijirea necorespunzătoare
Îngrijirea necorespunzătoare reprezintă, în primul rând, irigarea greșită. Plantele cu frunzele mari, cum este varza, consumă cantități importante de apă în fiecare zi, astfel că trebuie udate în mod constant și în doze corespunzătoare, în special în zilele de caniculă. Apa trebuie turnată sub fiecare plantă, astfel încât solul să fie udat la o adâncime de 30-40 cm. Astfel, se stimulează formarea căpățânilor.
În al doilea rând, omiterea afânării. Din cauza udărilor frecvente, solul din jurul tufelor de varză se compactează și se formează o crustă, împiedicând aerarea solului și oprind dezvoltarea culturii. Pentru ca rădăcinile să aibă acces la aer, solul trebuie afânat.
În final, lipsa mulcirii poate fi un alt factor din cauza căruia varza nu face căpățână. Mulcirea este importantă mai ales vara, când stratul protector oprește evaporarea rapidă a umidității și supraîncălzirea solului.
Varza nu formează căpățână. Soluții
Dacă vrei să obții căpățâni mari și sănătoase de varză, poți folosi remediile prezentate mai jos.
Fertilizarea culturii de varză cu drojdie
Pentru a fertiliza varza cu drojdie, într-un borcan de 3 litri se toarnă 2,5-2,7 litri de apă fără clor și se adaugă 100 g drojdie diluată cu apă caldă și o jumătate de linguriță de zahăr. Borcanul se acoperă cu tifon și se lasă într-un loc cald câteva zile. În ziua în care se aplică rețeta cu drojdie la varză, seara, înainte de fertilizare, se udă bine cultura. O cană din amestecul obținut după fermentare se diluează în 10 litri de apă și se toarnă la rădăcina fiecărei plante. Tratamentul se poate aplica o dată la trei săptămâni.
Fertilizarea verzei cu gunoi de grajd și cenușă
Fertilizarea culturii cu gunoi de grajd și cenușă se recomandă în special când apar frunze noi la varză. Într-o găleată de 10 litri cu apă, se pune o cantitate de 1-0,5 litri de gunoi proaspăt de grajd și 40 g de cenușă de lemn, se amestecă și se lasă câteva zile pentru ca excesul de amoniac să se evapore din soluție. Ca și în rețeta precedentă, se udă bine varza înainte de administrarea preparatului. Apoi, se toarnă o cană de soluție sub fiecare plantă. În mijlocul verii, fertilizarea se repetă o dată la o săptămână, chiar două.
Fertilizarea culturii de varză cu acid boric
Fertilizarea verzei se poate face și foliar, cu o rețetă ce are multe beneficii pentru formarea căpățânilor. La un litru de apă fierbinte, se diluează 2 g de acid boric, apoi, la soluția rezultată, se adaugă 9 litri de apă rece. Se pulverizează preparatul pe plante, când nu sunt precipitații.