• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se cultivă triticalele bio în fermele Silvania Bio din județul Sălaj

    Daniel Befu -

    Aproximativ 10% din suprafața de 2.200 de hectare a Fermelor Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă este alocată triticalelor, secarei și grâului ecologice. De aceea Sorin Terheș, directorul de producție al Silvania Bio din Sălaj, după ce într-un articol anterior a prezentat fișa tehnologică a porumbului siloz bio, pe care îl consideră cea mai dificilă cultură din portofoliul celor 7 ferme pe care le coordonează, în articolul de față a ales să prezinte tehnologia de cultură a ”triticalelor bio”, pe care tehnicianul consideră că le poate cultiva orice fermier.

    Etapele tehnologice din toamnă exclud arătura

    ”La triticale pregătirea din toamnă e un pic diferită. Se fertilizează în general cu dejecții semisolide și aici utilizăm scarificarea sau discul greu. Aici nu utilizăm arătura, indiferent de ce cultură a fost premergătoare, după care se pregătește terenul cu discul sau cu grapa rotativă sau cu combinatorul. După pregătirea patului germinativ se face însămânțarea. Însămânțarea nu o facem cu îngrășăminte suplimentare, ci doar din fertilizarea de bază cu dejecții de care a avut parte. Cu această operațiune, practic s-a încheiat activitatea de toamnă”, descrie etapele directorul de producție al Silvania Bio.

    Etapele tehnologice din primăvară generează o pierdere de 10-15% din plantele de bază

    ”Primăvara avem două activități de făcut. Activitatea de fertilizare foliară și tratamente. Ca tratamente aici aplicăm de la faza de când intră în vegetație cultura și până la faza de produs. Aplicăm în general două tratamente. În paralel cu lucrările de fertilizare și de protecție a culturii avem intercalate între una și trei prășiri cu țeasăla sau prășire cu grapa stelată. Practic aici avem o activitate de a face stratul superior al terenului, de a distruge buruiana care germinează primăvara, deoarece cultura de toamnă e deja instalată. Modul de acțiune al grapei tip țeasălă la cultura de triticale e similar celui în care te-ai pieptăna în cap cu peria. Când intrăm cu grapa stelată, aceasta nu numai că distruge buruiana, dar nu rupe planta de bază, triticalele. Țin însă să atrag atenția asupra unui element foarte important. Noi în acțiunile acestea de prășire mecanică, indiferent care ar fi forma de prășire aleasă, avem o pierdere undeva la 10-15% din plantele de bază, care se pierd prin rupere mecanică. Asta deoarece, evident că utilajul nu reușește să selecteze în totalitate plantele. Însă aceasta e o pierdere tehnologică asumată, deoarece nu avem cum extrage buruiana din cultură fără să mai și dispară un mic procent din cultura de bază”, explică fermierul.

    În 2021, costul la hectar generat cu înființarea și întreținerea culturii de triticale a fost de 4.200-4.500 lei fără ca în acest preț să fie inclus TVA-ul și nici cuantumul arendei.

    Producția obținută a fost de 3,9 t/ha în condițiile în care în arealul unde cele 7 ferme din componența Silvania Bio exploatează terenuri a fost un an relativ bun pentru culturile de cereale. În general însă, producțiile de triticale ale Silvania Bio variază între 2,5 t/ha și 5 t/ha.

    Producătorul este conștient că profitabilitatea culturilor cerealiere și oleaginoase de boabe de câmp e una negativă, însă este un fapt asumat. ”Noi nu am rezista și nu am fi viabili pe piață dacă nu am avea zootehnia în spate. Pentru zona noastră, pe amplasamentele pe care suntem noi și în stilul caracteristic în care lucrăm noi, la cerințele de tehnologie și calitate pe care le avem și la costurile pe care le înregistrăm la hectar, ar fi total nesustenabil sectorul vegetal fără zootehnie. Asta nici nu încape în discuție. E o chestiune clară și certă, din punctul nostru de vedere. Din studiile efectuate, în general zona Transilvaniei, luată ca medie, nu poate fi concepută decât pe alocuri ca fiind sustenabilă, încât fermierul să poată să trăiască decent, fără să aibă în lanț și zootehnia. Asta-i realitatea și nu suntem noi într-o poziție care să ne permită să contestăm natura. Bineînțeles asta nu înseamnă că nu există și excepții, dar acestea sunt puține. De exemplu, din 2200 ha, câte lucrăm, avem doar 300 ha care s-ar susține singure, pentru care n-avem nevoie de zootehnie, ca să fim profitabili. Per ansamblu însă, cele 2200 ha nu pot fi viabile cu acele 300 ha care sunt într-adevăr profitabile. Aici vorbesc de agricultura ecologică, nu vorbesc de conventional, pentru că în conventional sunt suficiente substanțe nutritive artificiale care se pot aplica la plante și să faci din teren numai un suport de creștere”, ține să sublinieze Sorin Terheș, această particularitate a tipului de agricultură pe care îl practică Silvania Bio.

    Pentru fermierii din cooperativă, culturile vegetale, chiar dacă nu sunt generatoare de profit, reprezintă o asumare strategică, care aduc avantaje din perspectiva trasabilității totale a hranei pentru fermele de bovine, pentru generarea de lactate și produse din carne bio ”made in Silvania”.


    Te-ar mai putea interesa

    Incendiu în ferma lui Ion Olteanu din Mihăilești. Peste 30 de hectare au ars chiar în timpul recoltatului Făinarea la castraveți: semne, combatere Noi alerte meteo. ANM avertizează cu privire la un fenomen periculos în următoarele două zile

    Ultimele știri

    Ard culturile! Incendii în câmp în Duminica Rusaliilor Tragedie la fabrica de lactate din Ibănești. Directorul și alți 2 lucrători au murit. A patra victimă, preluată cu elicopterul Prețul grâului a scăzut la Marea Neagră cu aproape 10 euro pe tonă