Cu cât vând fermierii bulgari un kilogram de caise
Mircea Olteanu
-
Producătorii bulgari de caise se bucură de un preț destul de mic în plin sezon de recoltare. Față de anul trecut, prețul fructelor este mai mare, însă și cheltuielile cu forța de muncă au crescut.
Comercianții cumpără caise la 1,00-1,20 leva per kg (2,5-3 lei/kg) de la producătorii din Bulgaria, deși costurile de producție au crescut cu 30-40%, a declarat Dimitrichka Turpanova, vicepreședinte al Uniunii Pomicultorilor din Dobrogea, potrivit portalului de știri agri.bg.
Comparativ cu anul trecut, nu există o creștere semnificativă a prețului, deși costurilor de producție au înregistrat o evoluție ascendentă. Conform calculelor reprezentantei asociației dobrogene a pomicultorilor, costurile au crescut cu 30-40%, în principal din cauza scumpirii produselor pentru protecția plantelor și a combustibililor. De asemenea, salariile culegătorilor au crescut și ele – cu aproximativ 20%.
„Piața este dificilă. Caise, în general, nu sunt în cantități mari. Vechile livezi cu soiuri tradiționale pentru regiune au o recoltă mai mică, pe alocuri chiar aproape absentă. Primăvara a fost grea. Culegem în principal din noile livezi, cu o selecție nouă, dar colegii noștri au o mare problemă cu piața”, a subliniat Dimitrichka Turpanova.
Printre factorii care îi afectează pe producătorii bulgari se numără diferențele dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul acordat fermierilor, dar şi invazia produselor mai ieftine provenite din ţări extracomunitare, precum Turcia, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord sau Albania.
Potrivit reprezentantei pomicultorilor din Dobrogea, încă nu există indicii că fermierii ar fi început să renunțe la livezile de caiși, așa cum se întâmplă deja cu cireșii.
„Adevărul este că lista de soiuri din Bulgaria nu a fost reînnoită de mult timp și se cultivă livezi destul de vechi și ineficiente”, a declarat reprezentanta uniunii.
Dimitrichka Turpanova a ridicat și problema sprijinului promis pentru producătorii de caise afectați de intemperii în anul 2020, când un episod de îngheț în aprilie a distrus recolta.
„Colegii care au respectat regulile și au făcut protocoale pentru zonele eșuate nu au primit nimic. Această politică nesustenabilă pentru industria noastră, în ansamblu, are ca rezultat umflarea artificială a recoltelor și contabilizarea a ceva ce nu au recoltat. Se întâmplă ca statul însuși să îi stimuleze să o facă”, susține Turpanova.
