Crescătorii de capre renunță la animale din cauza secetei: ”Nu avem ce să le mai dăm să mănânce!”
Angelica Lefter -
Pământ uscat și câteva fire galbene de iarbă, așa au ajuns să arate pășunile din multe județe ale României! Crescătorii de animale sunt direct afectați și spun că nu mai au ce să le dea să mănânce. Seceta i-a determinat pe unii dintre crescătorii de capre să renunțe la efectivele pe care le dețin în prezent, mai ales că iarna se anunță și mai grea din punct de vedere al hranei animalelor.
Pășunile uscate determină crescătorii de caprine să renunțe la animale
Lipsa apei în sol are efecte pe termen scurt, dar și pe termen lung, ne-a spus Andreea Anghel, Vicepreședinta Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM, organizației afiliată Asociației Forța Fermierilor.
”Rasa Carpatină este principala rasă autohtonă de capre din țară, 80 – 90% din capre sunt din această rasă. Specificul lor este că ele se cresc pe pășune, adică în sistem extensiv și de aceea lipsa precipitațiilor înseamnă lipsa oricărei pășuni, deci pășunea este uscată, cu goluri și cratere, așa cum a arătat și domnul ministru Petre Daea în vizita sa în câmp. La noi în Constanța cred că de prin luna mai nu a mai plouat, abia ieri a plouat puțin, dar nu semnificativ. Sunt zone și în Dolj unde nu a mai plouat, sunt județe întregi afectate, Tulcea, Brăila, Vrancea, tot ce este spre Moldova, Dobrogea, plus Oltenia care știm că este zonă deșertificată. Am vorbit cu crescătorii noștri, noi avem crescători în toate județele din țară. Sunt câteva județe care nu au probleme, spre vestul țării, dar puține. Momentan crescătorii nu au hrană pentru capre pe pășuni, nu au nici apă la adăpătorile consacrate, unde mergeau ei cu animalele. Astea sunt efectele pe moment, dar ele se întind pe termen lung”, a explicat reprezentanta CAPRIROM.
Cantitatea de lapte colectat de fermierii crescători de capre a scăzut dramatic
Andreea Anghel a menționat că a scăzut cantitatea de lapte colectat, deci și veniturile fermierilor crescători de capre, dar cel mai greu va fi la iarnă, când nu va exista hrană pentru a susține efectivele de animale, motiv pentru care mulți crescători se gândesc să vândă caprele.
”Producția de lapte a scăzut foarte mult plus că acum își consumă furajele pe care le strângeau pentru iarnă. Sunt nevoiți, pentru faptul că nu au animalele ce pășuna, să le dea hrana pe care o puneau deoparte pentru iarnă. La iarnă nu mai știu ce vor face. Sunt foarte mulți crescători care își creșteau animalele numai pe pășune. Acum îi afectează că nu mai au unde pășuna. Ei vindeau laptele la procesator. Litrul de lapte de capră a crescut ca și preț foarte puțin, ajungea la 3 lei – 3,20 lei, în condițiile în care motorina, furajele și alte investiții în fermă s-au dublat. Deci pur și simplu unii dintre ei renunță la animale pentru că nu mai au ce să le dea să mănânce!”, a mai declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO vicepreședintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM, Andreea Anghel
Crescătorul de capre Tudor Moroșanu: ”Producția de lapte zilnică este la jumătate față de anul trecut”
Semnalul tras de vicepreședinta CAPRIROM este confirmat de către crescătorii de caprine. Mulți ne-au spus că și dacă, momentan, mai pot suplimenta hrana prin achiziționarea de cereale, iarna va fi foarte grea, iar mulți vor renunța, după cum a afirmat și fermierul constănțean din comuna Pantelimon, Tudor Moroșanu.
Crescătorul a menționat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că personal va face eforturi să își întrețină toate cele 420 de capete de capre, însă mulți colegi de breaslă i-au mărturisit că vor renunța la animale.
”A fost secetă în iarnă, iarbă oricum nu prea am avut. La noi, în comuna Pantelimon, județul Constanța, este o zonă mai aridă. Am 420 de capre din rasa Carpatină, am pășune în concesiune de la primărie, vreo 26 de hectare, dar acum este mai mult degeaba, iarba este uscată și foarte puțină, fără sevă. Laptele, anul acesta este la jumătate, 50% față de cum ar fi fost într-un an normal. Pe zi, la ora actuală ar fi trebuit să scot peste 200 de litri de lapte, dar în condițiile de secetă scot undeva la 120 de litri. Eu folosesc laptele pentru a face brânză, telemea foarte bună și căutată pe care o vând cu 30 de lei kilogramul”, ne-a declarat fermierul constănțean.
Hrana caprinelor, suplimentată cu cereale achiziționate din alte zone ale țării
Deocamdată, crescătorul constănțean ne-a mărturisit că nu va renunța la efectivele de animale, însă face demersuri să cumpere cereale pentru a suplimenta hrana caprinelor. Deși este perioadă de recoltare, chiar și cerelele se găsesc greu din cauză că agricultorii au avut producții mici și mulți preferă să nu vândă acum, când prețurile sunt mai mici.
”Nu avem ce să le mai dăm animalelor să mănânce! Încercăm să facem rost de niște cereale pentru că și acestea se procură greu și la 4-5 zile să le dăm câte o porție de boabe. Deocamdată nu mă gândesc să vând animalele, dar să vedem de unde facem rost de cereale, pe unde s-au făcut. Pe aici nici cereale nu găsim pentru că zona este cea mai aridă din Dobrogea. Pe lângă cereale ne va costa și transportul. Unii colegi crescători mi-au spus că vor renunța. Consumul la ora actuală este foarte mare pe cap de animal. Noi mai ținem animalele, dar să vedem cine mai cumpără la anul marfa la prețurile pe care le vom scoate pe piață, pentru că vor fi clar mai scumpe!”, a afirmat crescătorul de capre din județul Constanța.
Din cauza secetei și producția de lucernă a fost scăzută
Iarna se anunță grea pentru fermieri și animale în condițiile în care nici lucerna nu a crescut. Oamenii se gândesc să cumpere baloți pentru a-i pune deoparte pentru zilele friguroase.
”Am 5 hectare de lucernă, nici lucerna nu s-a făcut. Baloții de lucernă îi am în curte, am scos 18 baloți de pe 5 hectare de lucernă, atât cât să-mi ajungă 5 zile pentru animale la iarnă. La cea de-a doua coasă va ieși și mai puțin. De pe 5 hectare alții fac producție bună, dar la noi așa este. Anul trecut la aceeași suprafață am scos în jur de 70-80 de baloți rotunzi. Va trebui să cumpărăm din altă parte și lucernă, dar problema este că sunt costuri foarte mari”, a apreciat fermierul Tudor Moroșanu.
Crescătorii de capre vor subvenții mai mari pe cap de animal, similare cu cele ale fermierilor europeni
În încheiere, fermierul a ținut să menționeze că subvențiile crescătorilor de caprine din România sunt foarte mici în comparație cu cele ale fermierilor europeni și consideră că statul ar trebui să suplimenteze aceste sume pentru ca sectorul să supraviețuiască.
”Subvențiile noastre sunt foarte mici în comparație cu cele ale crescătorilor de capre din UE. Noi luăm în 7-8 ani subvenție cât ia un francez într-un an. Ei iau 170-180 de euro pe cap de animal, mie îmi dau 17 euro! Nu mai pun că la noi sunt probleme și că găsirea ciobanilor, cu forța de muncă”, a remarcat profund îngrijorat fermierul constănțean care crește animale de când se știe, după cum a mărturisit pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
