Ministrul Petre Daea: ”La grâu, producțiile se înscriu între 3 şi 8,5 tone la hectar!”
Roxana Dobre -
Producțiile pe care le-au obținut fermierii români pe hectar la grâu, au fost anunțate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la începutul ședinței de Guvern. Acesta i-a prezentat premierului Nicolae Ciucă și situația la zi privind culturile afectate de secetă.
”Este îmbucurător că sunt culturi bune. Sunt culturi cu producție, care sigur că aici schimbările climatice dau şi un mod nou de gândire vizavi de proiecția structurilor în România şi producțiile se înscriu între trei tone la grâu şi 8.500 de kg la grâu (8,5 tone n.r), producție medie care ne asigură, pe de o parte necesarul de consum în zona respectivă şi chiar disponibilități între judeţe. Pe total, putem spune – şi vă voi prezenta exact în momentul în care avem ultima suprafaţă recoltată – noi avem întreaga cantitate de grâu necesară tarii şi disponibilități pentru export. Deci avem pâine, în așa fel încât să asigurăm nevoile ţării, evident, şi reluarea culturii, pentru că o parte din cantitatea obținută se va însămânța, ca şi de pornire a unei noi culturi pentru ciclul următor şi evident, destinațiile cunoscute de consum uman şi de furaje”, a explicat ministrul Agriculturii la începutul ședinței de astăzi, miercuri – 3 august.
Culturile de primăvară sunt afectate de secetă
Petre Daea a completat însă că în privința culturilor de primăvară, porumbul şi floarea-soarelui, vremea creează probleme și ele sunt afectate.
”Echipe de control care sunt stabilite prin ordinul prefectului sunt la faţa locului, determină în fiecare zonă în parte care este gradul de afectare, care sunt pierderile, întocmesc documentele cuvenite, stabilite prin HG 557 şi prin ordinul comun stabilit de cei doi miniștri, respectiv ministrul agriculturii şi ministrul de interne, şi transmit operativ la Ministerul Agriculturii situația centralizatoare. După cum vă informez, după cum se cunoaște, în fiecare zi transmit la dvs., la cabinet, această situație. Ne aflăm acum la o cifră de peste 200.000 de ha, care ar fi afectate în diferite grade. Diferite grade înseamnă atât compromitere totală, cât şi afectările în procent de 30%-40%-50%. Nu sunt probleme și nu vor fi probleme în zonele acestea irigate, deși în partea de sud a țării avem stații de pompare în afara posibilității de a aspira apa datorită nivelului scăzut al Dunării. În colaborare cu mediul, am stabilit un mod de lucru punctual, cu alte cuvinte, avertizarea care se dă pe o anumită porțiune a Dunării, ea să fie interpretată concret la fața locului în așa fel încât să nu punem de plano o restricție care ar afecta continuitatea sau continuarea activității de irigare în teren. Motiv pentru care înțelegem, prin înțelegerea celor două ministere, punerea de acord. Înseamnă că astăzi, deși avem nivele scăzute în ultima parte a Dunării, a cursului Dunării, totuși nivelele de la fața locului ne asigură capacitatea de aspirare și nivelul de exploatare. Acolo, deci funcționează sistemele de irigații”, a mai adus lămuriri ministrul Daea.
Potrivit acestuia, în perimetrul irigabil, culturile nu sunt afectate.
”Ele nu sunt – sigur sunt stresuri hidrice și vor fi tot timpul – pentru că sunt pierderi tehnologice. Noi știm foarte bine că într-un an bun de lucru și în condiții normale de temperatură și factori climatici în general, pierderile tehnologice pot ajunge până la 10%. Nu este cazul în perimetre irigabile, referindu-mă la pierderi de recoltă la principalele culturi din planul de cultură al județelor respective, înțelegând aici în mod deosebit prășitoarele. Am avut ieri o întâlnire pe care o permanentizez cu procesatorii și cu producătorii în așa fel încât să operaționalizăm ceea ce şi dumneavoastră aţi spus și sigur în etapa următoare punem planul concret printr-un act normativ această posibilitate de a stimula procesarea produselor. Am stabilit, însă în planul național strategic o conduită necesară pe care trebuie să o avem în țară, dând prioritate acestor sectoare care dau valoare adăugată suplimentară în așa fel încât să câștige și fermierul, dar în primul rând să câștige țara, înțelegând aici că prin legătura aceasta succesivă între verigile de producție-valorificare și evident scoaterea produsului pe piață, să avem cât mai multe etape în care omul să intervină și să producă valoare adăugată pe lanțul acesta de producție. Aceste întâlniri au în vedere trei lucruri. În primul rând are vedere faptul că noi trebuie să cunoaștem cum se mișcă stocurile în România, produsul, pentru că aici fermierul este în situația de a-şi valorifica producția, ştiindu-se că este prima cultură pe care a obţinut-o şi valoarea căreia o încorporează în programul de însămânţări din această toamnă. Deci este interesat să vândă şi caută, evident, parteneri cât mai vandabili, cu alte cuvinte parteneri care să le dea cât mai mult din producție”, a mai completat ministrul.
