Subvenția-ecoschemă de 60 euro/hectar, în noul PNS: condiții, suprafețe eligibile

agrointeligenta.ro - 15 august 2022 14:41

Ecoschema de 60 de euro pe hectar pentru sectorul vegetal va fi accesibilă fermierilor prin noul Plan Național Strategic. Cuantumul se achită agricultorilor în anumite condiții ce includ păstrarea unor suprafețe neproductive, a culturilor proteice sau plantarea unui număr minim de arbori în fiecare an.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă condițiile pentru ecoschema 1 din sectorul vegetal, în forma în care ea a fost discutată în cadrul recentelor consultări din grupurile de lucruri pentru elaborarea PNS, în data de 11 august:

Conform prezentării făcute de către reprezentanții MADR și AM-PNDR, în raport cu forma PNS transmisă în luna februarie la Bruxelles, ecoschema 1 a fost modificată astfel încât să poată îndeplini cerințele Comisiei Europene din documentul oficial de observații. Astfel, cerințele ecoschemei au fost orientate mai mult către o ambiție crescută de mediu și climă.

De precizat că ecoschema se poate accesa pentru toată suprafața fermei, dacă se îndeplinesc condițiile pentru întreg terenul agricol declarat în exploatație.

Iată care sunt condițiile pe care trebuie să le respecte fermierii pentru a beneficia de plata ecoschemei de 60 de euro la hectar, cuantum estimat pentru anul de cerere 2023:

1. Fermierii trebuie să aloce peste 5% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă).

1. 1. În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau care face obiectul unei combinații, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă) trebuie să depășească 3%.

2. Să cultive pe minim 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene.

3. În perioada sensibilă pentru sol cuprinsă între 15 iunie – 31 august, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu resturi vegetale (miriște), covor vegetal (culturi de acoperire) ori culturi secundare, timp de cel puțin 30 zile, în intervalul stabilit, după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 90% din suprafața arabilă a exploatației. Această practică are ca scop principal protejarea solurilor în perioadele cele mai sensibile din parcursul anului agricol, în contextul schimbărilor climatice actuale.

În același context de negociere, ecoschema 1 a fost modificată astfel încât să poată îndeplini cerințele Comisiei Europene din documentul oficial de observații. Astfel, cerințele ecoschemei au fost orientate mai mult către o ambiție crescută de mediu și climă.

La condițiile de bază, de mai sus, fermierul trebuie să aleagă una din următoarele condiții specifice:

A – să practice diversificarea culturilor pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:

• în cazul suprafețelor cuprinse între 10.01 ha și 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin două culturi diferite, iar cultura principală să acopere maximum 75 % din terenul arabil;
• în cazul suprafețelor de peste 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin trei culturi diferite. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 70 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 85% din terenul arabil, cu respectarea procentului de 5% din teren pentru elementele neproductive;
• în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 80% cu iarbă / plante erbacee / leguminoase sau acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, indiferent de mărimea exploatației pentru care solicită sprijinul prin această eco-schemă, se consideră ca fiind practică de diversificare dacă respectă un procent de minim de 3% teren neproductiv.

B – să practice o tehnologie de agricultură de tip conservativ pentru sol (no /minimum /strip-tillage) pe minim 50% din suprafața cultivate a exploatației.

Gestionarea lucrărilor solului de tip conservativ contribuie în mod direct la protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile, cât și la reducerea riscului de degradare a solului și eroziune. Prin promovarea acestei practici conservative se dorește evitarea la maxim a compactării solului prin reducerea trecerilor repetate cu utilaje, creșterea capacității de reținere a apei în sol, creșterea capacității solului de scehestrare a carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, implicit, reducerea amprentei de carbon prin reducerea consumului de combustibil pe hectar, creșterea biodiversității la nivelul solului, concomitent cu asigurarea unui habitat prielnic pentru dezvoltarea faunei. Totodată, urmare arăturii conservative se va obține și o îmbunătățire a texturii și structurii și a biotei solului, creșterea materiei organice din sol (+ de humus).

Nu în ultimul rând, prin promovarea aplicării agricultirii conservative de tipul no till/minimum till/ strip till se va reduce amprenta de carbon, din partea fermelor ce vor apela la această practică, consumul de motorină la hectar fiind redus în medie cu 35%.

C. Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha, la nivel de exploatație , precum: populații locale de pomi fructiferi și arbori: Măr, Piersic, Prun, Corcoduș Zarzăr, Cais, Cireș, Vișin, Gutui), Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Alun,, Salcâm, Glădiţă, Paltin, Arţar, Jugastru, Pin, Sălcioară, Castan, precum și alte specii.

Această practică contribuie la stoparea și inversarea pierderii biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor, poate constitui un refugiu pentru păsări și animale. De asemenea pe termen mediu poate constitui un sprijin pentru reducerea eroziunii solului, reducerea temperaturii solului în zonele de proximitate a plantației, cât și o influență ușoară asupra capacității de mentinerea apei în sol și sechestrare de carbon în locul plantației și limitrof acesteia.