Cinci pericole pentru cultura de castraveți la finalul verii
Angelica Lefter -
Pericole pentru cultura de castraveți la finalul verii. De la culesul tardiv, la fertilizare greșită și până la boli și dăuntori ai castraveților în luna august, cultivatorii trebuie să fie atenți la o serie de pericole care pot distruge legumele la sfârșitul verii.
Fermierii au de regulă culturi bogate de castraveți în luna iulie, însă din august, majoritatea pierd brusc recolta, deși castraveții, teoretic, pot rodi chiar și până la îngheț.
Pericole pentru cultura de castraveți la finalul verii:
- Recoltarea incorectă a castraveților la finalul verii
- Nopțile foarte reci, un pericol pentru castraveți
- Fertilizarea greșită a castraveților
- Boli fungice ale castraveților la sfârșitul verii
- Înmulțirea dăunătorilor la castraveți în august
În cele mai multe cazuri, plantele de castraveți încep să se îngălbenească și să moară din cauza unor greșeli frecvente pe care cultivatorii le fac. Ei nu țin cont de anumite aspecte, iar plantele încep să moară spre sfârșitul verii.
Pericole pentru cultura de castraveți la finalul verii
O serie de pericole pot distruge recolta de castraveți la finalul verii, în luna august. Cultivatorii trebuie să monitorizeze atent culturile de grădină pentru a culege recolta la timp și pentru a interveni cu o serie de măsuri menite să protejeze plantele de castravete în această perioadă când umiditatea crește, iar temperaturile încep să scadă, mai ales pe timpul nopții.
Recoltarea incorectă a castraveților la finalul verii
Recoltarea incorectă a castraveților este un pericol pentru recoltă. Culesul prea devreme a castraveților poate duce la moartea plantei sau la încetarea bruscă a rodirii la sfârșitul verii. Este ușor de înțeles de ce apare această problemă. Natura plantei de castraveți, ca și cea a altor plante, este de a se reproduce.
Dacă nu ați faceți culesul la timp, semințele încep să se coacă în interiorul castraveților, iar planta consideră că misiunea sa este încheiată și încetează să mai producă noi castraveți.
Dacă se culeg castraveții imediat după ce încep să se coacă, împiedicând formarea semințelor, atunci planta continuă să producă flori, încercând să-și îndeplinească programul de reproducere. Astfel, fructificarea este prelungită încă câteva luni.
Nopțile foarte reci, un pericol pentru castraveți
Nopțile reci afectează cultura de castraveți. Începând cu luna august pot apărea nopți în care temperaturi sunt mai scăzute, având un efect negativ asupra legumelor din grădină.
Castravetele este o plantă termofilă: pentru o dezvoltare normală, temperatura pe timpul nopții ar trebui să fie în intervalul 16-18 grade Celsius. Dacă noaptea termometrul a început să scadă sub 12-14 grade Celsius, castraveții trebuie acoperiți.
Pentru a proteja cultura de castraveți, pe traturile plantate arcuri metalice. Noaptea, se acoperă castraveții cu folie de plastic sau cu un agrotextil – agril. Odată cu debutul zilei, protecția este îndepărtată, astfel încât castraveții să nu sufere de supraîncălzire (la temperaturi de peste 30 de grade Celsius, plantele se opresc din creștere și încetează să dea fructe). Îndepărtarea agrilului pe timpul zilei este esențială și pentru polenizarea naturală a plantelor.
Pe lângă acoperirea plantelor de castraveți pe timpul nopților reci, mulcirea solului este de asemenea o soluție este pentru a proteja cultura.
La sfârșitul verii, zona rădăcinilor poate fi acoperită cu turbă, humus, rumeguș sau paie. Un strat de mulci va proteja de hipotermie rădăcinile, care sunt situate mai la suprafața solului, și, astfel, veți prelungi durata de viață a culturii.
Fertilizarea greșită a castraveților
La final de vară, un motiv pentru care castraveții nu mai rodesc este fertilizarea. Această cultură are mare nevoie de nutriție pe tot parcursul său vegetativ.
Pentru ca planta de castravețe să crească și uneori să atingă 3-4 metri, dar și să formeze un număr mare de fructe, este nevoie de multă energie. Îngrășămintele care au fost puse în sol înainte și în timpul plantării nu sunt suficiente pentru dezvoltarea plantei. Prin urmare, fertilizarea regulată în timpul sezonului de creștere este o condiție prealabilă pentru o fructificare bogată și pe termen lung.
În anumite perioade de dezvoltare, nevoile nutriționale ale castraveților sunt diferite: nu numai compoziția este diferită, ci și metoda de aplicare a îngrășămintelor.
În august, când nopțile devin mai, rădăcinile castraveților încep să absoarbă mai greu nutrienții. Din acest motiv, la sfârșitul verii este mai bine să nu fie aplicat un fertilizant de rădăcină, ci un fertilizant foliar la nivelul frunzelor.
În ceea ce privește compoziția îngrășămintelor pentru castraveți, din a doua jumătate a verii, se reduce cantitatea de azot, iar fosforul și potasiul, responsabile de stabilirea și formarea fructelor și de întărirea imunității, sunt oferite suplimentar.
Pentru fertilizarea foliară a castraveților în august, se pot utiliza complexe minerale cu microelemente.
La finalul verii, îngrășămintele foliare pentru castraveți pot fi preparate și de către cultivatori din superfosfat (1 lingură) și sulfat de potasiu (1 lingură), diluate în 10 litri de apă.
În plus, pentru a fertiliza castraveții se folosesc rețete naturiste precum: infuzia de cenușă și laptele acru sau zer (produsul lactat este diluat cu apă într-un raport de 1:3).
Cel mai bun moment pentru fertilizarea foliară a castraveților este dimineața devreme. Astfel, stropii de soluție vor avea timp să se usuce înainte de apariția luminii puternice a soarelui. Seara nu se recomandă pulverizarea, deoarece frunzele umede pot determina înmulțirea microorganismelor patogene și pot duce la boli.
Boli fungice ale castraveților la sfârșitul verii
Culturile de castraveți nu sunt ocolite de diferitele boli fungice precum: făinarea, mucegaiul pufos, putregaiul rădăcinilor etc.
Apariția bolilor fungice la castraveți este favorizată de vremea umedă și răcoroasă care apare în luna august în multe regiuni. Bolile fungice afectează rapid plantele și fac ca frunzele să se usuce și să cadă, conducând la moartea întregii plante.
Măsurile de prevenție pot ajuta la prevenirea apariției bolilor fungice la castraveți.
Pentru a proteja plantele de castraveți, prima regulă este respectarea rotației culturilor. Multe microorganisme patogene și ciuperci care provoacă boli ale plantelor trăiesc în sol. Din acest motiv, una dintre cele mai importante măsuri este efectuarea unei tehnici agricole atât de simple, cum ar fi observarea rotației culturilor: castraveții pot reveni pe același teren cel mai devreme o dată la trei ani. În plus, ei nu trebuie cultivați după alte culturi din familia dovleacului.
Culturile premergătoare recomandate pentru castraveți sunt: varza, leguminoasele, ceapa, usturoiul sau porumbul.
A doua regulă pentru a proteja castraveții de boli este tratarea lor cu fungicide. Cum sfârșitul verii este, însă, și perioada de recoltare, se recomandă preparate naturale pentru tratarea preventivă a castraveților. De subliniat că rețetele naturiste pentru bolile castraveților trebuie aplicate nu doar o singură dată, ci o dată la 10 zile dacă vrem să avem rezultate.
Tratamentele aplicate la nivelul frunzelor de castraveți trebuie alternate cu cele aplicate la sol pentru a crește cantitatea de microfloră benefică din sol și a reduce numărul de microorganisme patogene.
Pentru tratamente se pot folosi produse biologice care includ bacil de fân sau se pot folosi produse cu tricoderma.
Înmulțirea dăunătorilor la castraveți în august
Înmulțirea dăunătorilor culturii de castraveți poate duce, de asemenea, la pierderea recoltei la sfârșitul verii. Dăunătorii de august ai castraveților sunt în principal melcii și șoarecii.
Pentru limacși, vremea umedă este un mediu ideal, prin urmare, după ploaie, numărul acestora crește semnificativ. Dacă în grădină nu există varză, atunci castraveții zemoși devin ținta melcilor. Aceștia pot strica coaja fructului, făcându-l impropriu pentru consum.
Cel mai simplu mod de a face față melcilor este să fie presărate solul cu materiale care înțeapă: nisip, rumeguș, ace de pin, coji de ou zdrobite etc. Dacă împrăștiați aceste materiale în jurul plantelor, va fi foarte dureros pentru melci să se deplaseze, așa că dăunătorii nu se vor apropia de castraveți.
Pe de altă parte, în această perioadă șoarecii de câmp încep deja să își îndrepte atenția spre grădini. Spre deosebire de melci, ei strică nu numai coaja castravetelui, ci întreg castravetele.
Pentru a scăpa de rozătoare pot fi folosite mijloace speciale sau metode populare. Fermierii pot pune în grădină o serie de plante care alungă șoarecii, printre care mușețelul și pelinul. Rădăcina neagră sau brusturele cu spini sunt de asemenea plante eficiente contra șoarecilor.
Dacă toate aceste pericole pot fi evitate, atunci fermierii pot recolta castraveți până când va da primul îngheț.
