Mărul românesc bio – greu de găsit în acest an. Producții la jumătate din cauza secetei și a dăunătorilor
Angelica Lefter -
Un an dificil pentru producătorii de mere românești, mai ales pentru cei care produc în sistem ecologic. Demian Constantin, membru al Asociației Forța Fermierilor și administrator al Agromec Cheresig din județul Bihor, localitatea Cheresig, a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că 2022 este un an dificil pentru producția de mere, mai ales că România are o capacitate mică de procesare a fructelor. Aceleași probleme le întâmpină și Maria Neculai Pelei care pune pe piață mere bio prin brandul Mărul de Homorod.
Lanț integrat: livadă – făbricuță de oțet și de sucuri
Demian Constantin lucrează 40 de hectare cultivate în sistem bio, iar 20 dintre acestea sunt ocupate de o plantație ecologică de meri.
Lanțul de producție se închide cu propria făbricuță unde este se produc oțet de mere și sucuri. Producția de anul acesta, însă, este o mare dezamăgire pentru pomicultorul bihorean.
”Având în vedere seceta din acest an, producția de mere s-a redus considerabil, adică la jumătate. Momentan am desfacere la nivel local. Înainte de pandemia de Covid-19 mai trimiteam în Ungaria și Italia, dar acum au picat aceste piețe. Mai dăm mere către producătorii de sucuri sau de pălincă, doar local. Livada mea de 20 de hectare de meri este ocupată cu soiuri speciale pentru suc: Remo, Revena, Rebela, Reglindis. Anul acesta, lipsa ploilor și căldura mare, temperaturile de peste 33 de grade Celsius a afectat pomii foarte mult. Au suferit și merele n-au mai crescut. N-am avut ce tehnologie să aplic pentru că e vorba de lipsa de apă din sol, nu avem irigații deoarece plantația a fost făcută fără irigații, fiind la câmpie. Pânza freatică a fost la un nivel ridicat pe vremuri, însă acum tot coboară”, ne-a explicat administratorul plantației de meri bio din Cheresig.
Piața locală, săracă în oportunități pentru merele bio
Demian Constantin s-a orientat către procesare, având în vedere că piața locală nu oferă foarte multe puncte de desfacere, iar cea externă pare să fie închisă acum pentru producătorul român.
”Avem o făbricuță, facem sucuri de mere bio și oțet. Anul trecut, post-pandemie, ne-am descurcat, dar anul acesta rămâne de văzut. Anul trecut am avut o producție de 400 de tone la hectar, acum am vreo 150-200 de tone maxim. Fructele sunt mici și multe sunt stricate. Problema cu procesarea în țară este că nu prea sunt fabrici, nu este cerere pentru procesare pe piața internă pentru sucuri. Mai sunt mici producători care iau de la mine, dar la noi nu sunt fabrici mari ca în Ungaria, Italia. Mai mult, în Ungaria s-a închis fabrica ce era mai aproape de noi, italienii de anul acesta cu Rusia la fel…s-a stricat piața din cauza evenimentelor externe, la noi nu există piață”, a spus pomicultorul.
Importurile de mere au inundat piața românească
Despre importurile de mere care inundă piața românească, ele au reprezentat mereu o problemă, însă Demian Constantin pare deja resemnat.
”Importurile mereu au existat, nu că nu mă deranjează, dar m-am obișnuit cu situația, m-au deranjat continuu. A ajuns să mi se pară normal să vină mere din alte state pentru că pomicultorii din Polonia, spre exemplu, sau din alte state europene sunt susținuți, ei au subvenții de câteva ori mai mari decât noi. E normal să vină la prețuri mai mici pe piață. Eu iau ajutor la acest moment pe suprafață doar subvenția APIA, plus ce e pe ecologic, în total 300 de euro la hectar. Importurile afectează toată piața din România, în alte state au subvenții mai mari și vin cu prețuri mai mici pe piață, noi vindem cu cât producem. Pentru un kilogram de mere bio am luat 1 leu, pentru industrie prețurile sunt mai mici, dar cantitățile mai mari. Anul trecut a fost 0,20 de bani pe kilogram, pentru Ungaria”, a menționat pomicultorul bihorean.
Se gândește să renunțe la livada de meri bio
Demian Constantin ia în serios o reorientare în ceea ce privește livada de meri bio, asta presupunând o renunțare la aceasta, având în vedere că nu există piață pentru merele românești.
”Dacă nu este piață, nu este nici clima favorabilă, ne vom reorienta. Costurile sunt mari pentru menținerea livezii bio, costuri din ce în ce mai mari, producția scade, e foarte greu. Problema principală este că nu există piață pentru produsele pe care le avem. Este piața locală foarte slabă, am fost și pe un mare lanț de magazine (Kaufland), dar fără vreo explicație, s-a renunțat la contract la schimbarea managerului. La oțet, tot piața locală, dar și aici este foarte, foarte slabă. Mai vindem direct de pe site”, a mai spus administratorul Agromec Cheresig, Demian Constantin.
Merita Bio este brandul sub care poate fi găsit sucul de mere bio din livada de la Cheresig. Cei interesați pot găsi produsele și le pot comanda de pe site-ul meritabio.ro.
Merele bio de Homorod, afectate de secetă și dăunători
La rândul său, Maria Neculai Pelei este administrează o livadă bio de 42 de hectare în comuna Homorod din județul Brașov. Afacerea este branduită sub numele de Mărul de Homorod – Mere românești din livada proprie.
Pomicultoarea se confruntă cu aceeași situație dificilă creată de secetă. Deși livada a fost irigată constant, nu a beneficiat de toată apa de care avea, totuși, nevoie, de aceea producția va fi mică în acest an.
Mai mult, nici anul trecut nu a fost unul de referință deoarece s-a confruntat cu înghețul de primăvară. La toate acestea se adaugă prețurile mari pentru lucrări și inputuri.
”Lucrez 42 de hectare în regim bio. Producția este afectată puternic. Clima este instabilă, iar noi suntem și aproape de munte, adică suntem cu 2-3 săptămâni în urmă față de ceilalți. Dacă la unii se coc merele la jumătatea lui septembrie, la noi merele se coc la început de octombrie, sfârșit de septembrie. Am avut și atac de rapăn, atac al iepurilor și al rozătoarelor, care au distrus rădăcinile pomilor și coaja. La toate acestea s-a suprapus seceta, iar în anul precedent înghețul din primăvară. Nu pot estima exact ce producție vom face, probabil 25-30 de tone pe toată livada și ar fi trebuit să facem peste 120 de tone la hectar”, a explicat pomicultoarea.
Asiguratorii nu vor să asigure livezile de mere bio împotriva dăunătorilor și înghețului din primăvară
O altă problemă care macină afacerea de familie este lipsa posibilității de a face o asigurare care să cuprindă toate aceste situații care pot apărea într-o livadă ecologică.
”Deși anul trecut aveam asigurare pentru livadă, acea asigurare nu era și pentru îngheț. Altfel spus, anul acesta nu am făcut asigurare pentru că nu am găsit un asigurator care să acopere aceste pagube. Noi am reînnoit livada, deci în mod normal ar fi trebuit să avem o producție mai mare, dar anul acesta și anul trecut am pierdut mult. Am încercat să beneficiem de bani de la AFIR, cei 70% din asigurare, dar e imposibil să găsim asiguratori care să ne asigure și pe îngheț și pe rozătoare”, a spus Maria Neculai Pelei pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Merele de Homorod au fost vândute direct din poarta fermei, la supermarketurile locale, la băcănii, iar mai ales în pandemie, comenzile s-au făcut și online cu sprijinul unui grup de Facebook, iar livrarea a avut loc la un punct de întâlnire cu cei care au preferat să consume mere bio.
”Practic luam comenzile pe internet, încărcam mașina și mergeam la un punct de întâlnire cu cumpărătorii. Mai procesez și suc de mere, cantitate mică, însă nu procesez bio, dar totul în cadrul familiei, nu avem o fabrică de procesare, deși ne-am dorit mult să investim în procesare”, a adăugat fermiera.
Fondurile europene accesate, insuficiente pentru a duce la capăt dezvoltarea livezii, din cauza prețurilor din ce în ce mai mari
Deși a reușit să acceseze fonduri europene prin două proiecte AFIR, prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole – Maria Neculai Pelei a constatat că banii care i-ar fi fost suficienți pentru dezvoltare, acum nu prea mai au aceeași valoare, pe fondul crizei economice.
”Am investit anual în livadă pentru tratamente, lucrări, forță de muncă, cu aproximație 200.000 de lei, dar costurile cresc de la un an la altul. Am accesat fonduri europene, dar am constatat că banii pe care trebuia să îi primesc nu mai au aceeași valoare pentru investițiile pe care am dorit să le fac. Am reușit câte ceva prin proiecte europene și încă mai facem, dar nu este suficient, mai avem nevoie. Efectele pandemiei și ale războiului s-au văzut în costuri”, a menționat administratorul livezii Mărul de Homorod – Mere românești din livada proprie.
Merele bio nu sunt căutate de români, aceștia preferă merele mai ieftine din import
Nici vânzarea nu mai merge foarte bine, fie că vorbim despre merele din import care au acaparat piața fiind mai ieftine, fie că vorbim despre inflație și puterea de cumpărare a românilor, toate acestea afectează bunul mers al afacerii.
”Merele de import vin ieftine. La nivel de țară nu cred că există educație despre ce înseamnă bio. Cu ultimele scumpiri și inflația, lumea se uită la preț. Am dat kilogramul de mere bio anul trecut de la 3,50 lei la 7 lei, un preț mic pentru bio, nu știu cu cât voi vinde anul acesta. Nu este un plan care pe termen lung să-ți aducă profit, dar am zis să arăt oamenilor ce înseamnă produs bio”, a mai spus pomicultoarea din Homorod, care a menționat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că afacerea cu mere bio apărut din nevoia de a salva o veche livadă de meri prin întinerire, fără a avea studii de specialitate și fără a se gândi de la bun început ce va însemna implicarea într-o asemenea afacere.
Cei interesați de mere bio pot accesa pagina de Facebook – Mărul de Homorod – Mere românești din livada proprie.
Sprijin de până la 35.000 de euro pentru pomicultori
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) oferă un ajutor excepțional pentru fermieri, de maxim 35.000 euro/beneficiar. Un cuantum de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha. Acesta va fi achitat beneficiarilor care depun o cerere la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform unei hotărâri privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Schema se aplică pe întreg teritoriul României, pentru producătorii agricoli care utilizează suprafețe cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, potrivit cererii unice de plată 2022, de minim 0,1 ha inclusiv și maxim 200 ha inclusiv indiferent dacă suprafața declarată în cererea unică de plată 2022 este mai mare de 200 ha și achiziționează resursele materiale necesare.
Cererile și documentele se depun/transmit în perioada 16 august 2022 – 29 august 2022.
Aceste polițe cuprind și alte evenimente asigurate, de exemplu, grindina, îngheț, ploi torențiale, furtună, aici intrând și fermierii care au depus cereri de finanțare pentru pomi fructiferi, după cum a declarat Dorin Opreanu, Directorul general al AFIR.
Depunerea cererilor de finanțare se realizează continuu până la epuizarea fondurilor alocate, cu posibilitatea suplimentării acesteia cu disponibilul rezultat în urma finalizării sesiunii precedente sau ca urmare a realocărilor, dacă există interes din partea solicitanților.
