• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Crescătorul de capre care ”a rupt gura târgului” cu pastrama de ied

    Roxana Dobre -

    Un crescător de capre din Tulcea a reușit să impresioneze clienții dar și oficialitățile la un târg de profil organizat de Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM. Preparatul care a atras consumatorii la standul producătorului Romeo Dumitru Mihociu a fost pastrama de ied, produs pe care îl luase în târg mai mult ”de prezentare” dar care s-a vândut în mai puțin de o oră de la deschiderea expoziției.

    Pastrama de ied, moale și suculentă, s-a vândut într-un timp record la standul lui Romeo Dumitru Mihociu (43 de ani), un crescător de capre din localitatea Balabancea, județul Tulcea. Acesta a participat sâmbătă, 20 august, la Constanța, la Târgul Căprarilor, eveniment organizat de Asociația CAPRIROM. În cadrul evenimentului, crescătorii au putut veni atât cu animale, cât și cu produse obținute în fermele ca capre.

    Pastrama de ied s-a vândut într-un timp record la standul lui Romeo Dumitru Mihociu

    Romeo Dumitru Mihociu a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că nici nu a putut să guste din preparatul care a devenit de la prima degustare a clienților ”vedetă” a târgului.

    ”Eu nu am avut timp nici să gust din ea pentru că efectiv nu am avut timp, am făcut față cu greu cererilor. Am avut și la vânzare ca atare, am avut și făcută direct pe grătar acolo la târg. Într-o oră am vândut toată cantitatea pe care am avut-o – cam cinci ieduți, în jur de 30 de kilograme de pastramă. S-a căutat neașteptat de mult. Cum au gustat primii clienți deja au venit și alții și au fost foarte încântați de gust. Am fost trei persoane la vânzare și nu făceam față cererii. Eu luasem doar să vadă lumea ce produse avem, crescute natural aici pe pământul nostru, și mai ales cu gust autentic românesc”, a mărturisit crescătorul uimit la rândul său de cererea de produse românești de capră.

    Pastrama de ied s-a vândut cu 50 de lei kilogramul 

    Un kilogram de pastramă de ied s-a vândut la târgul organizat de CAPRIROM cu 50 de lei. Un preț bun spune crescătorul Romeo Dumitru Mihociu care deja își face planurile să extindă afacerea sa și pe partea acestea cu prelucrarea cărnii.

    ”A fost 50 de lei pe kilogram. Dar am avut cinci bucăți doar. Vă spun că dacă mai aduceam încă 5-10 bucăți le vindeam pe toate. S-a căutat foarte tare, am rămas și eu surprins. Cei care au fost fost interesați au luat cărți de vizită, am stabilit o legătură. La următorul târg chiar le-am spus și celor de la CAPRIROM că vom merge pe mai multă cantitate. Și la cum s-a desfășurat târgul chiar am fost mulțumiți ca producători, cu vitrină frigorifică, tot ce trebuie”, a mai explicat crescătorul de animale.

    Cât despre gustul autentic de pastramă de ied, cumpărătorii au rămas încântați. Produsul i-a impresionat chiar și pe ”mai marii țării”, autoritățile care au trecut pe la târg, de la prefectul Constanței, Silviu Iulian Coșa, la secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Moise și directorul general al Agenției pentru Zootehnie, Florinel Bîrcă.

    Cum se face pastrama-vedetă de la târgul căprarilor

    Pastrama care a încântat consumatorii la târgul căprarilor are și o rețetă bine stabilită de crescător iar regula de bază este ca materia primă, carnea, să provină de la animale tinere ca să fie fragedă.

    ”Pastrama a fost făcută din tineret de anul acesta, carnea este fragedă, nu se compară cu animalele reformă sau caprele de peste un an. Tot procesul durează cam o săptămână, de la tăiat la produsul final. Se ține în baiț cu diverse condimente, se pune la uscat și se dă și cu un pic de fum. Și dacă este frig poți să faci oricând dar, repet, materia primă contează mult, adică să fie de ied”, a mai povestit crescătorul de animale.

    La un ied de circa 13-14 kilograme ies 6-7 kilograme de pastramă. În tot procesul de preparare se pierd oasele, pielea și măruntaiele care nu pot fi folosite.

    ”Cam la jumătate scade. Ce este os se dă totul afară, se decupează frumos cu cuțitul carnea astfel încât să iasă ceva de calitate. Eu m-am gândit să scot mai mult pe piață și să văd mai mult la târguri cum va merge pe partea aceasta de procesare a cărnii”, a mai menționat acesta.

    Romeo Dumitru Mihociu are 350 de capre din rasa Carpatină

    În ferma sa din județul Tulcea, crescătorul Romeo Dumitru Mihociu are 350 de capre din rasa Carpatină, 240 adulte și 110 tineret. Toată exploatația este gestionată în familie iar crescătorul este puțin supărat pentru cum statul înțelege să ajute fermierii care muncesc și să susțină de fapt oamenii care iau ajutor social, cei care refuză să muncească și iau bani.

    ”Lucrez eu, soția, tata și cei doi copii cu ce pot ajuta. Oameni nu găsim din cauza la ajutorul social care îi determină să nu mai vină la muncă. Au asigurarea la sănătate asigurată și nu fac nimic. Eu plătesc taxe la ANAF, impozit la izlaz și nu beneficiez de asigurare la sănătate. Nu era mai bine să trecem la ajutor social și eu și soția și stăteam liniștiți, ca alții?”, a mai spus supărat fermierul.

    Problemele fermierul tulcean nu sunt cu mult diferite de cele ale altor fermieri. Lipsa izlazului și a forței de muncă l-au determinat să mai reducă din efective dar fără să renunțe cu totul la zootehnie.

    ”Am avut 720 de capre dar am redus din efective din cauza lipsei pășunatului. Și la noi primarul dă cui vrea pășunea comunală, cum vrea. Eu am bătut pe la toate ușile, de la ministrul Daea la primul mandat la secretarul de stat, Daniel Botănoiu, și pe urmă pe rând Adrian Oros când a preluat portofoliu. Pe urmă prefect și tot așa. Dar vă spun sincer că am intrat pe o ușă și al ieșit pe alta. Problema cu izlazurile nu cred că o va rezolva cineva, sunt escrocherii prea mari la nivel național chiar. Și la noi a început lumea să vândă din capre pentru că primarul dă cu vrea pășunea, împart banii între ei și noi rămânem cu greul”, a mai spus supărat fermierul.

    Cum a rezolvat crescătorul de capre penuria de furaje 

    Ca orice gospodar destoinic, Romeo Dumitru Mihociu, a reușit să își pună în aplicare un plan bine stabilit care a funcționat și anii trecuți: cumpărat teren pe care produce furaje astfel încât să nu rămână fără hrană la animale. Cumpără doar porumb, cultură problematică în acest an și în zona Constanței, acolo unde culturile sunt pârjolite de secetă.

    ”Am cumpărat ceva terenuri și produc nutreț. Eu mereu am stocat progresiv pe măsură ce am cosit, am îmbalotat, acoperit bine să nu plouă și ne-am descurcat până acum. În fiecare an am păstrat din anul precedent și am ieșit bine până la urmă. Probabil porumb vom cumpăra pentru că a fost distrus de secetă și la noi”, a dezvăluit crescătorul.

    Acesta produce în principal brânză de capră pe care o vinde cu 30 de lei pe kilogram. Este mulțumit de clienții care îi oferă stabilitate și revin de fiecare dată să cumpere produsele lui. ”Am văzut în zonă că s-a făcut 35 de lei pe kilogram dar parcă cumva nu am curaj să măresc prețul. Am clienții care sunt fideli și le port respect că revin de fiecare dată și îmi oferă oarece stabilitate. Vânzările chiar merg bine și la brânză noi avem clienți care cumpără 20-30 chiar și 40 de kilograme o singură dacă”, a mai explicat fermierul.

    Cu bune, cu rele, Romeo Dumitru Mihociu își crește cele 350 de căprițe pentru a asigura un trai decent familiei. ”Suntem parcă mai mereu cumva pe marginea prăpastiei. Uneori tragem o gură de aer și ne revenim, alteori parcă suntem la pământ. Dacă va fi mai rău de atât vom da probabil înapoi. Deocamdată nu avem de gând să vindem, să renunțăm. Marea problemă vă spun eu este cu izlazurile, nici măcar cu seceta nu este. Aici este durerea crescătorilor pe care nu vrea nimeni să o rezolve odată pentru totdeauna.


    Te-ar mai putea interesa

    Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus Bani în plus la subvenția APIA. Lista plăților-bonus la hectar și animale Șeful ANZ – mesaj pentru apicultori

    Ultimele știri

    APIA – anunț despre plata subvențiilor ANT în conturile fermierilor Noua față a învățământului agricol: De la licee în prag de desființare la investiții de peste 43 de milioane de euro Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar