• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Comisia Europeană şi-a prezentat planul ”Zero poluare”

    agrointeligenta.ro -

    Comisia Europeană a propus norme mai stricte privind poluanţii din aerul înconjurător, din apele de suprafaţă şi din cele subterane şi privind tratarea apelor urbane reziduale, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Curăţenia aerului şi a apei este esenţială pentru sănătatea oamenilor şi a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare şi alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 300.000 de morţi premature în fiecare an în rândul europenilor.

    Noile norme propuse vor reduce cu peste 75% în zece ani numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile principalului poluant, pulberile fine în suspensie (PM2,5), sunt superioare celor indicate în orientările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Că este vorba de poluarea aerului sau a apei, noile norme oferă un randament clar al investiţiilor datorită beneficiilor pentru sănătate, în ceea ce priveşte economiile de energie, pentru producţia de alimente, pentru industrie şi pentru biodiversitate care decurg din acestea.

    Integrând învăţămintele desprinse din normele actuale, Comisia propune atât reducerea nivelurilor permise de poluanţi, cât şi îmbunătăţirea punerii în aplicare, astfel încât obiectivele de reducere a poluării să fie atinse mai des în practică. Propunerile de miercuri reprezintă un progres notabil în direcţia atingerii obiectivului ambiţios al Pactului verde european de a reduce la zero poluarea, şi anume de a avea un mediu fără substanţe poluante nocive până în 2050. Propunerile răspund, totodată, unor cereri specifice formulate în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.

    Calitatea aerului respirat – fundamentală pentru viețile europenilor

    ”Calitatea aerului pe care îl respirăm şi a apei pe care o utilizăm este fundamentală pentru vieţile noastre şi pentru viitorul societăţilor noastre. Aerul şi apa poluate sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, pentru economie şi pentru mediul înconjurător, afectându-i cel mai mult pe cei mai vulnerabili dintre noi. Prin urmare, este de datoria noastră să avem grijă să curăţăm aerul şi apa pentru generaţiile prezente şi viitoare. Costurile lipsei de acţiune sunt mult mai mari decât costurile prevenirii”, a declarat comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius.

    Revizuirea propusă a directivelor privind calitatea aerului înconjurător va stabili pentru 2030 standarde intermediare privind calitatea aerului la nivelul UE care vor fi aliniate mai îndeaproape la orientările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi vor plasa în acelaşi timp UE pe o traiectorie care să-i permită să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de asigurare a neutralităţii climatice. În acest scop, propunem o revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua în lumina celor mai recente dovezi ştiinţifice, precum şi a evoluţiilor societale şi tehnologice. Se propune astfel ca valoarea-limită anuală pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM2,5), să fie redusă cu mai bine de jumătate.

    Revizuirea va garanta faptul că persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor avea drept la compensaţii în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul să fie reprezentate de organizaţii neguvernamentale prin acţiuni colective prin care să li se acorde compensaţii pentru prejudiciile cauzate. Propunerea va aduce, de asemenea, mai multă claritate în ceea ce priveşte accesul la justiţie, sancţiunile eficace şi o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului. Noua legislaţie va sprijini autorităţile locale prin consolidarea dispoziţiilor privind monitorizarea calităţii aerului, realizarea de modelări în domeniu şi elaborarea unor planuri îmbunătăţite privind calitatea aerului.

    Propunerile lasă la latitudinea autorităţilor naţionale şi locale alegerea măsurilor specifice pe care le vor lua pentru a se conforma standardelor. În acelaşi timp, politicile existente şi viitoare ale UE în domeniile mediului, energiei, transporturilor, agriculturii, C&I şi în alte domenii vor avea o contribuţie semnificativă în această privinţă, astfel cum se detaliază în fişa informativă.

    Propunerea va contribui la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii aerului în întreaga Europă până în 2030, beneficiile brute fiind estimate între 42 şi 121 de miliarde euro în 2030, iar costurile la mai puţin de 6 miliarde euro pe an, precizează sursa citată.

    Directiva revizuită privind tratarea apelor urbane reziduale îi va ajuta pe europeni să se bucure de râuri, lacuri, ape subterane şi mări mai curate şi va face totodată ca tratarea apelor uzate să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pentru a exploata pe deplin potenţialul apelor reziduale ca resursă, se propune să se urmărească obţinerea neutralităţii energetice a sectorului până în 2040 şi să se îmbunătăţească calitatea nămolurilor astfel încât acestea să poată fi reutilizate într-o mai mare măsură, contribuindu-se astfel la circularitatea economiei.

    Mai multe îmbunătăţiri vor sprijini protejarea sănătăţii şi a mediului. Printre acestea se numără obligaţia recuperării nutrienţilor din apele reziduale, noi standarde pentru micropoluanţi şi noi cerinţe de monitorizare pentru microplastice. Obligaţiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include oraşele mai mici, cu 1.000 de locuitori (faţă de 2.000 de locuitori cum se prevede în normele actuale). Pentru a face faţă mai bine ploilor abundente, care au devenit mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice, este necesar să se elaboreze planuri integrate de gestionare a apei în oraşele mai mari. În sfârşit, pe baza experienţei dobândite cu ocazia pandemiei de COVID-19, Comisia propune monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diverşi viruşi, printre care CoV-SARS-19, şi a rezistenţei la antimicrobiene.

    Întrucât 92 % din micropoluanţii toxici găsiţi în apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice şi cele cosmetice, un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor va impune producătorilor obligaţia de a suporta costul eliminării acestora. Acest lucru este conform cu principiul „poluatorul plăteşte” şi va stimula cercetarea şi inovarea în domeniul produselor fără substanţe toxice, precum şi o finanţare mai echitabilă a tratării apelor reziduale.

    Sectorul apelor uzate are un potenţial important de producere de energie din surse regenerabile, de exemplu din biogaz, care nu a fost încă exploatat. Ţările UE vor trebui să urmărească la sursă poluarea industrială pentru a spori posibilităţile de reutilizare a nămolurilor şi a apelor reziduale tratate, evitând pierderea resurselor. Normele privind recuperarea fosforului din nămoluri vor permite utilizarea acestora pentru producerea de îngrăşăminte, ceea ce va fi benefic pentru producţia de alimente.

    Se estimează că modificările prevăzute vor contribui la o creştere cu 3,8% a costurilor (cu 3,8 miliarde euro pe an până în 2040), cu beneficii estimate la peste 6,6 miliarde euro pe an şi un raport cost/beneficii pozitiv în fiecare stat membru.

    Pe baza dovezilor ştiinţifice la zi, Comisia propune actualizarea listelor cu poluanţii acvatici care trebuie controlaţi cu mai multă stricteţe în apele de suprafaţă şi în apele subterane. Vor fi adăugate în aceste liste 25 de substanţe ale căror efecte nefaste asupra naturii şi a sănătăţii umane au fost bine documentate.

    În plus, integrând învăţămintele desprinse din incidente precum mortalitatea în masă a peştilor din fluviul Oder, Comisia propune avertismente obligatorii post-incident referitoare la situaţia din bazinul hidrografic din aval. Sunt prevăzute, de asemenea, îmbunătăţiri în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi simplificarea actualizărilor viitoare ale listelor pentru a ţine pasul cu progresul ştiinţei.

    Propunerile vor fi acum examinate de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptate, acestea vor intra în vigoare treptat, cu obiective diferite pentru 2030, 2040 şi 2050, ceea ce va permite industriei şi autorităţilor să aibă suficient timp pentru a se adapta şi a face investiţiile necesare acolo unde este necesar.


    Te-ar mai putea interesa

    Tomata care nu se descompune: ”Este cumpărată de o lună, nu știu ce bagă în ele” Anunțul unui șef APIA pentru toți fermierii care au cerut subvenții Cireașa și căpșuna – rezultatele analizelor de laborator pentru fructele românești din piețe

    Ultimele știri

    Sprijin pentru micii producători! DAJ Giurgiu redeschide piața volantă! Terenuri agricole vândute cu 10.000 euro/ha pentru construirea unui parc fotovoltaic Egiptul și Algeria – achiziții masive de grâu din Rusia, Ucraina și Bulgaria