• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul Ion Olteanu face trecerea la no-till cu primele 1.000 de hectare

    Roxana Dobre -

    Agromad Crops este una dintre fermele-etalon ale agriculturii românești, astfel că fiecare decizie luată de fondatorul grupului, fermierul Ion Olteanu Constantin, reprezintă un veritabil semnal pentru întregul sector. Iar pasul de a trece la tehnologia no-till pentru primele 1.000 de hectare va trezi cu siguranță interesul colegilor agricultori și nu numai.

    Zilele acestea l-au găsit pe fermierul Ion Olteanu în câmp, alături de echipele sale de management și tehnică de la Agromad Crops. Fondatorul grupului de ferme care lucrează în sudul țării în total circa 14.000 de hectare a luat decizia de a implementa tehnologia no-till pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren. Practic, vorbim de o trecere de la minimum-till, la no-till.

    ”Nu putem trece peste noapte la no-till pe 14.000 de hectare, pentru că nici nu găsim semănători (râde – n.r). Principalul motiv este clar seceta din ultimii ani, urmată de prețul crescut al inputurilor. Vrem să conservăm apa, trebuie conservată puțina apă pe care ne-o dă Dumnezeu într-un an, trebuie avut grijă de ea. Sistemul no-till asta face în fapt: conservă apa, iar cu covoarele vegetale mai reușești să mai aduci ceva azot și materie organică naturală în sol”, a explicat fermierul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

    Decizia de la Agromad Crops a fost atent cântărită, mai ales că ferma deține un parc impresionant de utilaje, iar o schimbare radicală presupune noi investiții. Investiții de care fermierul Ionuț Olteanu s-a documentat inclusiv prin vizite în ferme care fac no-till la noi, dar și în Bulgaria, Ucraina și Marea Britanie.

    ”Am fost să văd mai multe ferme, în Bulgaria, Ucraina, Anglia. Vreau să ajung și în America, că americanii sunt cei mai tari, sunt cei mai inovativi. În România am fost la Compania JD Agro Cocora, la Hans Poulsen, unde și ei au foarte bine implementată această tehnologie. Aș sublinia că și în străinătate, deși au pus în aplicare această tehnologie cu mult înaintea noastră, sunt încă împărțite lucrurile. Adică încă se mai folosește plugul și în Germania și în Anglia. Strict în ferma mea eu nu mai folosesc plugul de cinci ani. Am fost pe minimum-tillage, am făcut o scarificare, o singură trecere etc.”, a mai adus precizări producătorul agricol.

    Investiția pentru tehnologia no-till nu este una ieftină. Fermierii trebuie să uite de utilajele vechi, iar pentru noile lucrări este nevoie de o semănătoare specială care seamănă direct în miriște.

    ”O iei cumva de la zero cu investițiile. Vorbim de semănători performante de însămânțat direct care nu sunt deloc ieftine, vorbim de peste 100.000 euro, undeva chiar la 130.000 – 150.000 euro. Adică nu e chiar la îndemâna tuturor sau dacă este la îndemâna fermierilor este clar că se bagă din nou în datorii și fiecare trebuie să își facă o evaluare dacă este momentul pentru noi investiții în fermă sau nu. Să o cumpere cu banii jos nu știu cine își permite, iar majoritatea merg la bănci, fac contracte de leasing etc. Deci momentul trebuie gândit bine dacă se face trecerea de la vechile utilaje, adică plug la semănătoare specială pentru no-till, adică fără arătură. Desigur, pe lângă semănătoarea performantă este nevoie și de sisteme de autocontrol pe tractoare. Este ceva investiție ca să poți face totul ca la carte”, a punctat fermierul.

    Tehnologia fără arătura are o serie de avantaje

    Avantajele tehnologiei no-till se văd pe termen lung și cu siguranță merită, dar fermierii care vor să aplicare această tehnologie trebuie să știe că nu se văd efectele din primul an agricol, mai avertizează Ion Constantin Olteanu.

    ”În primul rând, se va păstra apa în sol ceea ce pentru perioadele pe care le traversăm și cu siguranță le vom mai întâmpina, este esențial. În al doilea rând este un sistem mult mai sustenabil – solul nu îl mai stresezi atât de tare, refaci un pic humusul, vii cu materie organică. La noi este o mare problemă să găsim îngrășăminte organice din cauză că zootehnia a cam dispărut, plus că s-au scumpit foarte mult îngrășăminte iar tehnologia no-till înseamnă într-o oarecare măsură și inputuri mai puține”, a mai spus acesta.

    Există și dezavantaje ale tehnologiei no-till

    Sunt și dezavantaje ale acestei tehnologii, avertizează fermierul Ion Constantin Olteanu, mai ales pentru fermierii români care sunt deja foarte îndatorați.

    ”Eu cu ideea aceasta vin de 30 de ani, adică nu e chiar o noutate, dar cum reușim noi să o punem în aplicare contează. Așa am învățat despre no-till în facultate, era atunci noutatea-noutăților, dar când m-am dus în practică și am luat toate terenurile pline de bălării a trebuit să vin cu plugul ani buni de zile, nu am avut ce să fac. Pe urmă, cu pași mici am făcut o trecere mai lentă pe minimum-till, iar acum eu zic că suntem pregătiți să trecem la no-till. Dar în primii 3 ani pentru fermierii care sunt îndatorați, pentru că 90 la sută dintre agricultorii români sunt cu dificultăți financiare, este un pas greu și aș zice chiar un pas înapoi pentru că trebuie să ramburseze creditele iar producțiile, după ce se face trecerea, în primii 3 ani, sunt mai mici considerabil. Adică te trezești că în primii ani producția este cu 20-30 la sută mai mică decât producția pe care o făceai înainte”, a dezvăluit producătorul agricol.

    Trecere la no-till se va face treptat în fermele lui Ion Constantin Olteanu

    Ion Constantin Olteanu va începe să aplice tehnologia pe no-till pe 1.000 de hectare din cele 14.000 pe care le mai lucrează în prezent. În timp, planul este să ajungă să lucreze jumătate din suprafață cu acest tip de tehnologie.

    ”Începem cu 1.000 de hectare, din cele 14.000 pe care le avem,  și exact cum am spus vrem să facem trecerea treptată pentru că este greu și financiar, să rambursezi și să menții cifra de afaceri, să ții datoriile în frâu și să îți asumi pierderile din primii ani. Îmi doresc ca în următorii 3-5 ani să trecem pe jumătate de suprafață, am avut 15.700 dar am renunțat la 1.700 de hectare pentru că nu reușeam să le comasez. La noi în fermă teoretic toate suprafața se pretează pentru no-till, dar este diferență de timp, pentru că unele sole iau mai mult timp pentru lucrări, altele mai au materie organică în sol și humus mai bogat și le lucrezi mai repede, adică le aduci la potențial în 3 ani. Celelalte le aduci la potențial la 4-5 ani. Spre exemplu, ferma JD Agro Cocora, de care am menționat, unde are un pământ cu humus 4 și unde este ”crema pământului” din România cu pH neutru, a făcut trecerea aceasta mult mai rapid. Cei care au pământ mai slab, să spunem, s-ar preta și pe aceste suprafețe, doar că trecerea durează mai mult”, ne-a explicat Ion Constantin Olteanu.

    Trecerea la no-till, încurajată și de viitoarele subvenții dedicate acestei tehnologii?

    Fermierii care vor lucra terenul cu tehnologiile no-till sau minimum-till vor fi eligibili la plata ecoschemei pe teren arabil. Aceștia pot opta din 2023 la APIA pentru plata în plus pe suprafață în cuantum de 60 de euro pe hectar, în urma unei solicitări venite din partea Asociaței  Forța Fermierilor. 

    Ion Constantin Olteanu spune că subvenția este binevenită pentru fermieri, dar factorul decisiv pentru care a ales acest tip de tehnologie în ferma sa este lipsa apei. ”Eu personal nu am luat în calcul subvențiile dedicate pentru no-till, dar desigur că sunt binevenite pentru orice fermă, iar faptul că se ia în considerare și o astfel de schemă este de apreciat. Noi am luat în calcul în primul rând seceta, lipsa de apă care ne face tot mai multe probleme și care cu siguranță se va agrava. Am avut seceta din 2020, experiența în 5 județe anul acesta unde a fost dezastru plus și altele unde de asemenea au existat probleme. Am exemplu am făcut și eu 8 tone/ha unde a fost luncă, dar am experiența anului acesta și cu 1,5 tone în alte sole unde nu a plouat. Nu că mă sperie aceste schimbări, dar trebuie să mă protejez, să ne asigurăm investițiile”, a mai explicat fermierul.

    Se va schimba piața de prestări servicii agricole odată cu noile tehnologii?

    În privința unei piețe dedicate prestărilor de servicii în sectorul no-till, Ion Constantin Olteanu este sceptic în condițiile în care sectorul agricol nu stă prea bine nici la serviciile pentru agricultura tradițională.

    ”Sunt puțin sceptic pentru că nu avem încă o piață puternică pentru prestările normale de servicii agricole. Să se facă o piață dedicată pentru minimum-till și no-till? Nu văd prea curând. Și operatorii trebuie să se specializeze permanent odată cu noile tehnologii și utilaje performante. Din păcate nivelul din piață lasă de dorit și asta o spun clar fără să vreau să supăr pe cineva. Se vede că în permanență trebuie să schimbi, să aduci inovație în agricultură, iar specialiștii trebuie clar să țină pasul, fie că sunt ei mecanizatori, ingineri sau fermieri”, a atras atenția fondatorul Agromad Crops.

    Sfaturi pentru fermierii care vor să aplice tehnologia no-till

    Ion Constantin Olteanu a oferit și câtteva inputuri utile colegilor care iau în calcul no-till în fermele lor, cu mențiunea că orice schimbare trebuie testată pe suprafețe mici iar în urma rezultatelor se poate trece la o decizie majoră per fermă.

    ”Sfatul meu pentru fermieri este să-și facă la început 50-100 de hectare. Dacă au un prieten care face în județul lui, să vorbească cu acesta, să închirieze semănătoarea  și să încerce fiecare pe cât își permite. Fiecare teren are specificitatea lui, fiecare zonă este pretabilă, dar totul depinde de timp. Adică nu pot da eu rețeta succesului care să fie aplicabilă pe toate suprafețele din România. Dar totul trebuie să se face prin probe multiple, prin experiența propriului teren se poate ajunge la succes. Ceea ce trebuie să fie tot mai clar pentru fermieri este că schimbările climatice sunt o realitate care nu trebuie ignorată. Eu văd acest lucru și la plantele ornamentale, adică acum 25 de ani aveam cu diferite plante mediteraneene probleme pe care acum nu le mai am, adică rezistă fără probleme în România. Nu mai putem să negăm schimbările, ele se întâmplă și trebuie să ne adaptăm”, a conchis Ion Constantin Olteanu.

    Scoaterea arăturii din lucrările solului este menționată și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) într-un Ghid antisecetă publicat în luna august. Despre acest subiect, aici: Ghid antisecetă: 10 recomandări pentru producții mari la hectar


    Te-ar mai putea interesa

    Tinerii recent instalați ca șefi de fermă – sprijin de 200.000 euro din fonduri europene Fermierii polonezi anunță că vor bloca punctele de graniță cu Ucraina Mai multe ferme de oi și vaci au fost amendate de Garda de Mediu

    Ultimele știri

    Reacție oficială: Fermierii nu au putut aduna banii necesari pentru investiția în fabrica de la Luduș Ninsori și viscol în mai multe județe! ANM a actualizat astăzi alerta meteo Șeful APIA – anunț despre banii care intră acum în conturile fermierilor!