Când înlocuim un pom fructifer. Durata de viață a pomilor în funcție de specie
Roxana Dobre -Durata de viață productivă a unui pom în funcție de specie. Cum îngrijim un pom bătrân și când este momentul să înlocuim un pom din livadă.
- Importanța duratei de viață a unui pom fructifer;
- Cât trăiește un pom – durata de viață productivă pentru fiecare specie;
- Care sunt cele mai longevive specii de pomi fructiferi;
- Cum prelungim viața productivă a livezii;
- Cum îngrijim un pom bătrân;
- Cauze pentru care pomii se înlocuiesc chiar dacă nu ajuns la ”bătrânețe”.
Ce durată de vegetație are un pom fructifer și care sunt perioadele de ”viață” a pomilor în funcție de specie. Afacerile din pomicultură sau pur și simplu alegerea unei specii pomicole pentru livada familială sunt de cele mai multe ori gândite în funcție de rezistența și durabilitatea pomilor, câți ani pot produce aceștia fructe și când este momentul să înlocuim pomul bătrân cu unul tânăr care să intre din nou pe producție. De asemenea, mai există și alte situații în care pomii trebuie înlocuiți chiar dacă nu au atins perioada de ”bătrânețe”.
Speranța de viață a pomilor fructiferi variază în funcție de specia acestora și de portaltoiul pe care sunt altoiți (dacă nu cresc din propriile rădăcini). Spre exemplu, pomii de pe portaltoi pitici (columnari) tind să aibă o durată de viață mai scurtă decât speciile mai mari, deoarece modul în care se realizează efectul de ”pitic” se datorează faptului că sistemul radicular este mai mic și mai puțin viguros.
Cunoașterea durabilității unui pom fructifer este esențială mai ales când vorbim despre o investiție mare, o livadă care este gândită să producă ani de zile și să asigure pe piață fructe sănătoase. Astfel, dacă ne referim la o livadă tradițională, și nu intensivă sau semi-intensivă unde pomii trebuie înlocuiți mai repede, durata medie de viață este de circa 20 de ani dar poate ajunge și peste 100 de ani cum este cazul nucului.
Când se face un plan de afaceri pentru pomicultură, investitorul trebuie să ia în calcul durabilitatea pomilor astfel încât să nu fie nevoit să scoată noi bani din buzunar în termen scurt. Este esențial să aveți o discuție cu reprezentanții pepinierei de unde achiziționați pomii astfel încât să știți exact când vor intra pe producție, cât ar putea produce dar și când încep să ajungă la ”bătrânețe” și trebuie înlocuiți sau producția nu va mai fi așa bună.
Cât trăiește un pom – durata de viață productivă pentru fiecare specie
Cât trăiește un pom sau mai bine spus care este durata de viață productivă pentru fiecare specie pomicolă reprezintă un subiect de interes pentru pomicultorii care înființează livezi noi sau care dețin plantații pomicole bătrâne, care nu mai dau randamentul dorit. Când este momentul să înlocuim un pom din livadă pentru că el nu mai produce suficiente fructe este o decizie pe care o ia fiecare cultivator, în funcție de scopul livezii și de țintele de producție.
Lista de mai jos include soiuri comune de pomi fructiferi și durata medie de viață a acestora în ani. Rețineți că durata de viață poate fi mai lungă în condiții ideale.
- Durata de viață pentru migdal: 40-50 de ani;
- Durata de viață pentru un măr care face fructe de dimensiune normală: 35 de ani;
- Durata de viață pentru măr (semi-pitic): 20-25 ani de ani;
- Durata de viață pentru măr pitic: 15-20 de ani;
- Durata de viață pentru nuc: peste 100 de ani;
- Durata de viață pentru cais: 20-30 ani;
- Durata de viață pentru cireș amar: 15-20 ani;
- Durata de viață pentru cireș dulce: 20-30 de ani;
- Durata de viață pentru citrice: 30 până la 35 de ani;
- Durata de viață pentru mango; peste 200 de ani;
- Durata de viață pentru dud negru: peste 100 de ani;
- Durata de viață pentru dud roșu: 75 de ani;
- Durata de viață pentru dud alb: peste 100 de ani;
- Durata de viață pentru măslin: peste 500 de ani;
- Durata de viață pentru păr de dimensiune înaltă: 35-45 ani;
- Durata de viață pentru păr semi-pitic: 20-25 ani;
- Durata de viață pentru păr pitic: 15-20 ani;
- Durata de viață pentru piersic: 15-20 ani;
- Durata de viață pentru curmal: 50-‐75 ani;
- Durata de viață pentru prun:15-20 de ani;
- Durata de viață pentru rodiu: 200 de ani;
- Durata de viață pentru gutui 30-40 de ani;
- Durata de viață pentru vișin: 30-40 de ani.
Care sunt cele mai longevive specii de pomi fructiferi
Cele mai longevive specii de pomi fructiferi sunt de luat în calcul dacă doriți să înfiițați o plantație care să vă aducă venituri timp de zeci de ani.
Merele variază în ceea ce privește longevitatea, dar unele pot avea o viață extrem de lungă. Unii meri puși pe spalieri au rămas productivi și după 150 de ani, deoarece sunt mai puțin sensibili la ruperea ramurilor. Din acest motiv, pomii în spalier pot avea o durată de viață incredibil de lungă!
Fructele măslinelor sunt clasificate botanic ca o drupă, ca fructele unei piersici sau prune și, prin urmare, apar în listă. Sunt, de asemenea, unul dintre cei mai longevivi copaci, care poate trăi peste 1.000 de ani. Măslinul străvechi din Vouves, situat în satul Ano Vouves de pe insula Creta, se crede că este cel mai bătrân măslin din lume. Se estimează că are o vechime de peste 2.000 de ani și până la 4.000 de ani, și mai incredibil, încă mai produce măsline.
Longevitatea caișilor este de asemea ridicată, da hibrizii prun-caise tind să aibă o durată de viață scurtă în regiunile foarte reci. De asemenea esențial este și dacă portaltoiul este unul sălbatic. În unele zone unde sunt livezile de familie se aleg pomi direct din pădure, pomi sălbatici, și sunt altoiți de gospodari. Aceștia intră mai târziu pe rod dar s-au dovedit mai longevivi decât cei din pepiniere. În cazul unei afaceri însă nu se poate asuma niciun risc astfel că sunt preferați pomii verificați, tratați și adaptați condițiilor climatice specifice.
Cum prelungim viața productivă a livezii
Prelungirea vieții productive a pomilor fructiferi, deci implicit și a livezii, trebuie să aibă în vedere o serie de factori: de la alegerea materialul pentru plantat până la tratamentele specifice. Iată care sunt regulile recomandate pe care trebuie să le respectați:
- alegeți pomi sănătoși, verificați și liberi de boli și dăunători pentru plantat;
- respectați regulile recomandate pentru plantare și efectuați tăierile obligatorii an de an. Un pom care pleacă ”greu” de la începutului ciclului de vegetație va evolua la fel și la stadiul de intrare pe rod și mai târziu la ”bătrânețe”;
- alegeți pomii în funcție de adaptabilitatea zonei climatice unde vreți să faceți plantările. Un pom care nu rezistă temperaturilor joase nu va supraviețui niciodată la munte cum nici altă specie care nu tolerează arșita nu ”va avea viață bună” la câmpie;
- țineți cont de nevoia fiecărei specii. Dacă cireșul nu tolerează apa în exces, mărul este mai rezistent la secetă iar caisul sau piersicul sunt mai sensibili la monilioză, o boală care îi pot distruge în totalitate. De asemenea, o specie care preferă solul nisipos nu va evolua niciodată la cote maxime într-o zonă argiloasă, și invers;
- aplicați anual tratamentele specifice pentru boli și dăunători. Un pom atacat constant de boli și dăunători își reduce speranța de viață și mai produce mai puține fructe iar ciclul de viață va fi mai scurt;
- feriți pomii de micile accidente. Un pom atins din greșeală cu motocositoare sau ros de animale nu va putea ține pasul cu altul complet sănătos. De aceea ferirea livezii de orice mici incidente este esențială. Aici intră desigur animalele care pot rupe din crengi, rozătoarele de suprafață sau cele care stau în pământ;
- controlul înghețurilor târzii sau temperaturilor joase este obligatoriu. Pomii plantați în zonele unde temperaturile scad mult sub pragul înghețului trebuie atent monitorizați și luate măsuri de protecție dacă își arată sensibilitatea la frig. Și înghețul târziu poate avea efecte negative și pe termen lung asupra livezii și longevității acesteia, de aceea și în acest caz măsurile trebuie aplicate la timp iar monitorizarea prognozei meteo nu trebuie să lipsească în primăverile capricioase;
- normarea fructelor pe rod ar trebui să devină o regulă de bază pentru orice livadă. Deși orice pomicultor vrea să producă cât mai mult în fiecare an, un pom cu care totuși natura și condițiile climatice au fost generoase nu trebuie lăsat să ducă o povară mai grea decât poate. Ruperea ramurilor sau chiar a trunchiului, sub greutatea roadelor duce mai departe la ”pauze” de producție și la scurtarea longevității pomului.
Cum îngrijim un pom bătrân
Îngrijirea pomilor bătrâni trebuie avut în vedere dacă aveți o livadă moștenită și totuși vreți să mai aveți fructe. Uneori, o casă nouă vine cu o curte plină de pomi fructiferi bătrâni plantați de foștii proprietari. Dacă nu au fost tăiați și întreținuți corespunzător de-a lungul anilor, pomii ar putea fi uriași dezordonați și care nu oferă prea multe fructe. Restaurarea pomilor fructiferi bătrâni este adesea posibilă cu multă răbdare și puțin know-how.
În primul rând trebuie să aveți în vedere îndepărtarea eventualele ramuri rupte sau uscate și curățarea pomului de diverse răni pe care le are. Unii pomi fructiferi sunt mai ușor de restaurat decât alții, așa că va trebui să vă dați seama ce fel de specii aveți înainte de a face planul de acțiune. Desigur dacă sunteți la început puteți cere sfaturi pe grupuri de specialitate sau la magazinele de vânzare a inputurilor unde cu siguranță specialiștii din domeniu vă rog veni în ajutor.
Când luați în calcul să puneți pe picioare un pom fructifer bătrân, trebuie să știți că merii și perii sunt cel mai ușor de lucrat. Întinerirea pomilor fructiferi este posibilă și în cazul cireșilor, iar experții nu recomandă încercarea de a rebilita caișii și piersicii neglijați.
Întinerirea pomilor fructiferi este în mare măsură o chestiune de tăiere atentă și selectivă. Așteptați până când copacul intră în repaus și toate frunzele lui au căzut pentru a începe întinerirea pomilor fructiferi bătrâni. Restaurarea pomilor fructiferi bătrâni care sunt dezordonați și neproductivi nu este un proces rapid. Va fi nevoie de cel puțin trei ani de tăieri repetate pentru a face treaba corect. Dar atenție, dacă încercați să reînviați un pom fructifer bătrân cu o tăiere severă, este foarte probabil să-l pierdeți definitiv.
Așadar, când începeți să întineriți un pom fructifer bătrân, primul pas este să tăiați toate ramurile moarte și deteriorate. Deoarece pomul este suprapus, este posibil să aveți nevoie de o scară pentru a ajunge la partea superioară a coroanei. Decupați și toți lăstarii de la baza copacului. După aceea, îndreptați-vă atenția asupra înălțimii pomului și stabiliți cât de mult doriți să eliminați. Un pom de peste 6 metri înălțime poate fi tăiat înapoi cu 2 m.
Este esențială ca orice ați decide să tăiați sau să reduceți în înălțime, să lăsați puțin soare să pătrundă în treimea superioară a copacilor, rărind ramurile încrucișate și agățate. Începeți tăierea în al doilea an vara, când ar trebui să eliminați lăstarii noi viguroși din vârful copacului. Lăsați lăstarii inferiori în pace, deoarece scopul reîntineririi pomilor fructiferi este de a face pomul să producă lemn nou în secțiunea inferioară. În al doilea an de iarnă, coborâți înălțimea copacului cu încă 1 până la 2 m, dacă este necesar.
În a treia vară, tăiați aproximativ jumătate dintre lăstarii de sus cei mai viguroși. În acea iarnă, continuați să scurtați ramurile exterioare. La sfârșitul acestei perioade, ramurile copacului ar trebui să fie accesibile pentru cules de fructe.
Cauze pentru care pomii se înlocuiesc chiar dacă nu ajuns la ”bătrânețe”
Chiar dacă de multe ori pomii fructiferi nu și-au încheiat ”viața” în livadă există mai multe cauze pentru care aceștia trebuie înlocuiți imediat cu alt material pentru plantat. Iată care sunt acestea:
- pomii nu s-au prins. Nerespectarea condițiilor obligatorii la plantat, poate duce la uscarea pomilor astfel că aceștia trebuie înlocuiți în primăvara sau toamna următoare astfel încât decalajul dintre speciile din livadă să nu fie prea mare;
- pomii au fost afectați de intemperii, de la îngheț până la grindină. Mai ales când sunt mici pomii trebuie protejați de temperaturile joase iar dacă acest lucru nu a fost posibil iar pomul a fost afectat este necesară înlocuirea urgentă a acestuia;
- pomii au fost roși de animale sau șobolani. În acest caz se face o evaluare a pagubelor și ce șanse mai are pomul să se recupereze. Dacă până în primăvara următoare acesta nu dă semne că și-ar putea reveni, este nevoie de o înlocuire;
- pomii au fost atacați de boli sau dăunători. Dacă livada a suferit un atac grav de pomi și dăunători și din diverse motive nu ați putut interveni la timp, atunci este cazul să înlocuiți pomii cu alții sănătoși și viguroși. În acest caz vechii pomi se îndepărtează și se ard astfel încât să nu mai existe niciun pericol, iar terenul este de asemenea arat sau desfundat astfel încât să vă asigurați că nu va rămâne nici măcar un mic ”izvor” de reinfectate pentru viitoarea plantație;
- pomii au fost tăiați greșit. Tăierile la pomii fructiferi sunt cu siguranță o provocare pentru orice pomicultor, fie el și experimentat. Dacă din diverse motive tăierile au eșuat în mod repetat, pomii trebuie înlocuiți cu alții noi.