• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce nu au rezistat modelele agriculturii de dinainte de ´89. Prof. dr. univ. Toma Dinu, USAMV: ”La Comtim, porumbul era recoltat cu soldați în termen”

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Decan al Facultății de Management din cadrul Universității Științe Agricole și Medicină Veterinră din București, prof. dr. univ Toma Dinu a cunoscut agricultura românească de dinainte de 1989 și spune că nu este nostalgic după acele vremuri. Profesorul apreciază că activitatea fermierilor români din zilele noastre este net superioară sistemului impus de comuniști.

    ”Eu nu sunt deloc nostalgic. Am cunoscut în ultimii ani ai săi agricultura socialistă. Am lucrat într-o întreprindere agricolă de stat înainte de 1990. Am fost student între 1984-1987 și înainte de 1984 am lucrat într-un alt IAS. Pot să spun că agricultura zilelor noastre, agricultura anului 2014, este net superioară anilor 90”, a declarat prof. dr. univ. Toma Dinu în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” de sâmbăta aceasta.

    Profesorul Dinu este de părere că modelele impuse de comuniști au fost construite având în vedere mai ales exporturile și mai puțin nevoile populației. Din acest motiv a fost nevoie de multe sacrificii pentru ca marile combinate agricole să producă. ”Ca să dau un exemplu, nu cred că un model de talia Contim ar fi funcționat astăzi la fel de bine, în condițiile economiei de piață. Ce uităm să spunem este că pentru Contim lucrau inclusiv soldații care lucrau pe câmp la recoltat porumbul. Ca om care am făcut armata la Timișoara, știu acest lucru. Era evident că pentru Contim și alte combinate pe același model se făceau eforturi uriașe”, a mai declarat decanul Facultății de Management.

    În opinia prof. dr. univ. Tma Dinu, România de astăzi trebuie să militeze pentru o coexistență a diferitelor moduri de a face agricultură. ”Nu putem renunța la modelul din Insula Mare a Brăilei, la fermele farte mari din Dobrogea sau Bărăgan. De asemenea, unde avem un excedent de populație, ne putem gândi la o agricultură pe suprafețe mai mici, să dăm de lucru acelei forțe de muncă. Important este să ne asumăm ceea ce vrem și să gândim soluții în acest sens”, a concluzionat profesorul aflat în platoul emisiunii ”Cultivat în România” de la România TV.

    Te-ar mai putea interesa

    Despăgubiri de secetă: 333 lei/ha. Cererile trebuie depuse la APIA începând de luni, 12 octombrie Subvențiile fermierilor, în așteptare. Tánczos Barna: „Zac undeva la Ministerul Finanțelor sau la Guvern” 60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Subvenții tăiate de la 130 la 90 euro/ha. România pierde o parte din banii UE pentru agricultură? Ucrainienii reclamă că reparațiile la căile ferate din România îngreunează transportul cerealelor către Constanța

    Ultimele știri

    Scandal între ciobani și fermieri – distrugeri de culturi și amenințări: „Ne e frică să mai mergem pe câmp” Seceta compromite rapița în vestul țării. Dan Herțeg, fermier: „Astăzi n-am niciun fir răsărit” APIA – anunț pentru apicultori. Plăți în conturi pentru aproape 5.400 de crescători de albine Vin primele ninsori! ANM: Lapoviță și zăpadă la munte, ploi și vânt puternic în mai multe regiuni USAMV București oferă gratuit cursuri de pregătire pentru admiterea la Medicină Veterinară