• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce nu au rezistat modelele agriculturii de dinainte de ´89. Prof. dr. univ. Toma Dinu, USAMV: ”La Comtim, porumbul era recoltat cu soldați în termen”

    agrointeligenta.ro

    Decan al Facultății de Management din cadrul Universității Științe Agricole și Medicină Veterinră din București, prof. dr. univ Toma Dinu a cunoscut agricultura românească de dinainte de 1989 și spune că nu este nostalgic după acele vremuri. Profesorul apreciază că activitatea fermierilor români din zilele noastre este net superioară sistemului impus de comuniști.

    ”Eu nu sunt deloc nostalgic. Am cunoscut în ultimii ani ai săi agricultura socialistă. Am lucrat într-o întreprindere agricolă de stat înainte de 1990. Am fost student între 1984-1987 și înainte de 1984 am lucrat într-un alt IAS. Pot să spun că agricultura zilelor noastre, agricultura anului 2014, este net superioară anilor 90”, a declarat prof. dr. univ. Toma Dinu în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” de sâmbăta aceasta.

    Profesorul Dinu este de părere că modelele impuse de comuniști au fost construite având în vedere mai ales exporturile și mai puțin nevoile populației. Din acest motiv a fost nevoie de multe sacrificii pentru ca marile combinate agricole să producă. ”Ca să dau un exemplu, nu cred că un model de talia Contim ar fi funcționat astăzi la fel de bine, în condițiile economiei de piață. Ce uităm să spunem este că pentru Contim lucrau inclusiv soldații care lucrau pe câmp la recoltat porumbul. Ca om care am făcut armata la Timișoara, știu acest lucru. Era evident că pentru Contim și alte combinate pe același model se făceau eforturi uriașe”, a mai declarat decanul Facultății de Management.

    În opinia prof. dr. univ. Tma Dinu, România de astăzi trebuie să militeze pentru o coexistență a diferitelor moduri de a face agricultură. ”Nu putem renunța la modelul din Insula Mare a Brăilei, la fermele farte mari din Dobrogea sau Bărăgan. De asemenea, unde avem un excedent de populație, ne putem gândi la o agricultură pe suprafețe mai mici, să dăm de lucru acelei forțe de muncă. Important este să ne asumăm ceea ce vrem și să gândim soluții în acest sens”, a concluzionat profesorul aflat în platoul emisiunii ”Cultivat în România” de la România TV.


    Te-ar mai putea interesa

    Vremea în Săptămâna Mare. ANM: Primele județe unde vremea se răcește și revin precipitațiile AgroReclamații. Fermier cu debit de 250.000 de lei, penalități de un milion de lei: ”Și dacă vindem toate utilajele, tot nu acoperim suma” Prețul laptelui la poarta fermei. Cât primesc producătorii pe litru, înainte de Paști Subvenții APIA 2026. Primii fermieri înscriși pe listele cu plăți pe hectar și animale Fermierul Samson Popescu a început în forță semănatul porumbului. ”Nu facem rabat de la tehnologie”

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii a anunțat ce ferme vor primi sprijin consistent începând cu anul 2028 Leafcalco – doze mici, efect mare: noul game changer din agricultură ANM – noi avertizări de vremea rea. Ploi, lapoviță și ninsoare până în Vinerea Mare Termen urgent: Fermierii mai au doar patru zile lucrătoare pentru subvenția de 1.500 euro Autorizare a insecticidului Irazu™ de la FMC, pentru utilizare în situații de urgență pentru combaterea celor mai periculoși dăunători din culturile de rapiță