• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce nu au rezistat modelele agriculturii de dinainte de ´89. Prof. dr. univ. Toma Dinu, USAMV: ”La Comtim, porumbul era recoltat cu soldați în termen”

    agrointeligenta.ro -

    Decan al Facultății de Management din cadrul Universității Științe Agricole și Medicină Veterinră din București, prof. dr. univ Toma Dinu a cunoscut agricultura românească de dinainte de 1989 și spune că nu este nostalgic după acele vremuri. Profesorul apreciază că activitatea fermierilor români din zilele noastre este net superioară sistemului impus de comuniști.

    ”Eu nu sunt deloc nostalgic. Am cunoscut în ultimii ani ai săi agricultura socialistă. Am lucrat într-o întreprindere agricolă de stat înainte de 1990. Am fost student între 1984-1987 și înainte de 1984 am lucrat într-un alt IAS. Pot să spun că agricultura zilelor noastre, agricultura anului 2014, este net superioară anilor 90”, a declarat prof. dr. univ. Toma Dinu în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” de sâmbăta aceasta.

    Profesorul Dinu este de părere că modelele impuse de comuniști au fost construite având în vedere mai ales exporturile și mai puțin nevoile populației. Din acest motiv a fost nevoie de multe sacrificii pentru ca marile combinate agricole să producă. ”Ca să dau un exemplu, nu cred că un model de talia Contim ar fi funcționat astăzi la fel de bine, în condițiile economiei de piață. Ce uităm să spunem este că pentru Contim lucrau inclusiv soldații care lucrau pe câmp la recoltat porumbul. Ca om care am făcut armata la Timișoara, știu acest lucru. Era evident că pentru Contim și alte combinate pe același model se făceau eforturi uriașe”, a mai declarat decanul Facultății de Management.

    În opinia prof. dr. univ. Tma Dinu, România de astăzi trebuie să militeze pentru o coexistență a diferitelor moduri de a face agricultură. ”Nu putem renunța la modelul din Insula Mare a Brăilei, la fermele farte mari din Dobrogea sau Bărăgan. De asemenea, unde avem un excedent de populație, ne putem gândi la o agricultură pe suprafețe mai mici, să dăm de lucru acelei forțe de muncă. Important este să ne asumăm ceea ce vrem și să gândim soluții în acest sens”, a concluzionat profesorul aflat în platoul emisiunii ”Cultivat în România” de la România TV.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Suprafața minimă de teren agricol pentru care se plătesc subvenții APIA în acest an Panourile solare se scumpesc în urma unei decizii luate de China, principalul producător Depozitarea cerealelor le dă fermierilor cu minus în acest an: ”Prețurile de acum sunt mai mici decât la recoltare” Când un an rău răstoarnă o fermă – apel public pentru plata datoriilor unei ferme. Soții Butilă: „Și 5 lei contează” Disperare pe piața laptelui. Fermier: ”Există o oarecare presiune din partea procesatorilor, nu se încheie contracte pe mai mult de 30 de zile”

    Ultimele știri

    Subvenția APIA pentru pășunat. Noile cuantumuri la ecoschema accesată de crescătorii de vaci Culturile de cereale, călcate cu snowmobile, sănii și ATV-uri: ”Câmpul este distrus pentru puțină distracție” Vești bune pentru fermieri! Prețurile laptelui cresc brusc pe piața mondială Șeful CCIR, care organizează Indagra, îi atacă pe fermieri: ”Sunt dușmanii agriculturii. Apar cu tractoarele de 300.000 de euro în Piața Victoriei” Documentul obligatoriu pentru subvențiile APIA din acest an