ASAS le propune fermierilor realizarea perdelelor forestiere din specii agricole
Angelica Lefter – Agrointeligența
Perdelele forestiere din specii agricole sunt noutatea cu care vin specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, a anunțat președintele înaltului for, prof. dr. Valeriu Tabără.
Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, de luni – 19 decembrie, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, prof. dr. Valeriu Tabără a reiterat că schimbările climatice nu reprezintă o poveste, ci o realitate.
De asemenea, profesorul Tabără a vorbit despre eforturile specialiștilor de a crea noi soluții pentru protejarea culturilor prin perdele forestiere.
”Perdelele forestiere sunt absolut necesare. Noi o să venim cu o noutate pe care vrem s-o și brevetăm ca tip de perdea. Nu mergem pe speciile silvice, mergem pe speciile agricole. Este vorba de nuc negru, de cireș sălbatic, eventual și de tei, ca să mărim suprafețele de plante melifere și apoi, jos, la poala perdelei, (…) noi venim inclusiv cu corcoduș, inclusiv cu alun acolo unde va merge, deci ceva care să-mi închidă perdeaua la bază”, a anunțat prof. dr. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
Președintele ASAS a spus în cadrul emisiunii Agrostrategia de la TVR1 că pentru realizarea de perdele forestiere din specii agricole trebuie avut în vedere specificul climatic al fiecărei zone din țară.
”Noi avem un tip de perdea de pomi fructiferi la la Mărculești – cu ani în urmă, o teză de doctorat a unui silvicultor. Acum vrem să încercăm, am discutat cu președintele Consiliului Județean Constanța pentru o astfel de construcție (perdea din specii agricole – n.r.). Trebuie ținut seama de condițiile fiecărei zone (…) Nu contestăm perdelele silvice, care sigur, își au valoarea lor, dar ele vin cu niște completări inclusiv pe probleme de mediu. Închipuiți-vă că eu în perdeaua respectivă am sâmburii care pică de la cireșele amare, le am acolo, în perdea, de la corcoduș. Nu mai vorbesc de ce înseamnă fructele de cireș amar, nu mai vorbesc de ce înseamnă că toate sunt plante melifere”, a punctat prof. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Sorgul, o cultură cu toleranță ridicată la secetă
Prof. dr. Valeriu Tabără, a mai opinat că este convins că biotehnologiile vor învinge în timp și a vorbit despre rolul plantelor rezistente la seceta atmosferică.
”Eu nu m-am desprins de faptul, și mă bucur acum, după 20 de ani, am fost făcut în fel și chip, și criminal și tot…biotehnologiile vor învinge și asta vor face, vor înverzi! Vor face din porumb, pentru că vă dau cazul a două plante, și a fost simpozionul sorgului datorită lui Manole, un fermier de super-clasă, la 80 și ceva de ani, parcă…uite, vă dau exemplu: sorgul și porumbul. Sorgul rămâne verde, atenție, nu datorită secetei pedologice, datorită rezistenței lui să respire frunza în atmosfera aia călduroasă la 50 de grade, pentru că el rămâne deschis. Porumbul și floarea-soarelui în Bărăgan, dacă 4 zile porumbul stă cu frunza închisă, răsucită și cu stomatele închise, se sufocă. Și nu știu dacă ați observat, culoarea frunzelor la porumb imediat se schimbă de la vârf spre bază și cunoaște o culoare verde-albăstruie, aia este de sufocare. Când este secetă pedologică, și porumbul și floarea-soarelui, își elimină frunzele de la bază, ori la noi nu s-a uscat porumbul de la bază, s-a uscat de sus în jos.
Acum au venit și colegii de la meteorologie, au început să vorbească despre indicii de ariditate, de evoluția lui în timp”, a concluzionat prof. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești, în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită zilnic, la TVR1, de la ora 10:00, de luni până joi.
