Specialităţile din porc de Mangaliţa au primit atestare de produs tradiţional
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ioan Tătăran, cel mai mare crescător de porci Mangaliţa din România a reuşit să îşi reatesteze patru specialităţi ca produse tradiţionale, conform noilor norme.
Cârnaţii de casă Tătăran, jambonul afumat Tătăran, slănina afumată Tătăran şi caltaboşul Tătăran, toate produse de către Ioan Tătăran au fost înregistrate ca produse tradiţionale conform noilor norme.
Porcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, pare să fie apreciat, din nou, de către fermierii români.
Fermierii români vor acum să recupereze timpul pierdut şi încearcă revitalizarea acestei rase cu ajutorul nou-înfiinţatei Asociaţii a Crescătorilor de Porci Mangaliţa. Deocamdată nu se pune problema exporturilor, fermierii mulţumindu-se să vândă carnea în ţară, prin restaurantele din marile oraşe, dar şi prin târgurile de produse tradiţionale şi lanţurile de retail. Pentru a valorifica mai bine producţia, românii au creat produse tradiţionale proprii cu mărci înregistrate precum ”Cârnaţii de Săpânţa”.
”Românii au renunţat după revoluţie să mai crească porci de Mangaliţa pentru că sunt mai greu de crescut şi, în plus, au cam 60-70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat – grăsimea ajunge doar la 30-40%. Noi nu am ştiut să profităm de această oportunitate, în vreme ce ungurii, de exemplu, au intuit repede potenţialul rasei şi acum sunt principalii exportatori de jambon în Europa Occidentală, Japonia şi SUA unde vând cu preţuri de la 80 de euro în sus kilogramul. Ei au un adevărat program de creştere a porcului de Mangaliţa, finanţat din fonduri europene. La noi nu face nimeni nimic”, a declarat Ioan Tătăran , preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa.
Sute de produse din Maramureş nu au fost reatestate
Din cele 395 de produse care erau atestate după vechile reguli în judeţul Maramureş, doar nouă au reuşit să treacă de filtrul cel nou. Ordinul ministerial intrat în vigoare anul acesta doreşte o delimitare clară între produsul tradiţional şi cel industrial, iar producătorii care vor avea dreptul să comercializeze produse după vechile reţete trebuie să facă dovada autenticităţii lor, dar şi că nu pun pe piaţă cantităţi foarte mari.
„Capacitatea de producţie realizată — raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate, cu excepţia producerii pâinii şi produselor de panificaţie tradiţionale— care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiţionale atestate”, se arată în Ordinul comun al MADR/MS/ANPC cu nr. 724/1082/360 privind atestarea produselor tradiţionale.
Termenul limită pentru înregistrarea produselor tradiţionale este 11 septembrie 2014.
