Nosemoza sau diareea la albine: semnele bolii, tratamente

Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
12 ianuarie 2023 20:40

Nosemoza sau diareea la albine este o afecțiune care poate duce la pierdere importante în stupină. Care sunt cauzele nosemozei, cum recunoaștem diareea parazitară la albine, cum tratăm nosemoza, dar și cum o prevenim, aflăm din acest articol cu recomandări utile.

Apicultorii se pot confrunta cu o mare problemă în efectivele lor: diareea la albine. Nosemoza se poate instala în situația în care albinele au condiții precare de viață, în special în timpul iernii, sau atunci când au contact cu alte populații infectate. Toate acestea pot fi prevenite și chiar tratate, cu soluțiile potrivite.

Diareea la albine este o boală parazitară produsă de Nosema apis și poate conduce la o decimare a populației de insecte, dacă nu este depistată la timp. Principalele semne sunt: diareea pe echipamentul stupului, abdomen umflat și moale, slăbiciune. De aceea, este foarte importantă menținerea igienei, o ventilație corespunzătoare a stupului în timpul iernii, dar și hrana potrivită pentru albine.

Ce este nosemoza sau diareea la albine

Nosemoza este o boală parazitară a albinelor adulte Apis mellifera, cauzată de nosema apis și nosema ceranae, sporozoare care se localizează și își desfășoară acțiunea patologică în celulele epiteliale ale intestinului mijlociu. În condiții propice, parazitul sporulează. Sporul este modalitatea prin care parazitul devine rezistent și poate persista peste 2 ani în fecalele rămase pe rame și mai mult de 1 an în miere și faguri. Acesta poate fi distrus doar folosind acid acetic sau temperaturi de peste 60 de grade Celsius.

Diagnosticul se poate face în baza simptomelor bolii și a studiului la microscop, deoarece nosemoza se poate confunda cu alte boli ale albinelor.

La diagnosticare, se notează trei grade de afectare:

• slab – până la 100 de spori;
• mediu – până la 1.000 de spori;
• puternic – peste 1.000 de spori în câmpul vizual al microscopului.

Cauze ale nosemozei, diareea la albine

Nosemoza se manifestă cu preponderență la sfârșitul iernii și începutul primăverii.

Merită menționat faptul că agentul etiologic al nosemozei este prezent în toate stupinele, însă acesta se activează doar în anumite condiții:

• umiditatea crescută în stup;
• igiena precară;
• anxietatea albinelor în timpul iernării;
• hrană puțină sau necorespunzătoare;
• zborul târziu al albinelor;
• înghețul în timpul primăverii;
• ventilație necorespunzătoare în stup.

Sursa primară de infecție este reprezentată de albinele adulte, mătcile și trântorii bolnavi care elimină sporii parazitului prin excremente diareice, miere și polen contaminat. Alte surse de infecție sunt excrementele diareice contaminate, împroşcate pe faguri, în miere, polen, pe pereţii stupului, excrementele diferiţilor paraziţi care trăiesc în stup cum sunt: Galleria melonella, Achroe grisella, Braula caeca, materialul biologic şi obiectele de inventar priovenite din stupine contaminate sau sursele de apă din zona stupinei contaminate.

Infecţia se produce prin ingerarea sporilor odată cu hrana.

Perioada de incubaţiemaximă este fixată la 60 zile, în care nu este inclusă perioada de hibernare care variază de la ţară la ţară.

Simptome ale nosemozei la albine

Nosemoza poate fi cronică (latentă) și acută (cu semne clinice vizibile).

Semnele clinice în formele inaparente sunt:

• dezvoltarea inegală a coloniilor din stupină;
• uzura prematură a albinelor şi depopularea coloniilor;
• scurtarea vieţii albinelor în perioada de iarnă;
• schimbarea liniştită a mătcii;
• pete de diaree pe echipamentul stupului.

Simptomele în forma acută se caracterizează prin:

• pete de diaree pe întreg echipamentul stupului, scândura de zbor, pe capacul şi în faţa stupului;
• fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub formă de jet în timpul zborurilor de curăţire pe care albinele îl fac chiar şi pe timp nefavorabil;
• albinele bolnave au abdomenul destins, flasc, se deplasează cu dificultate, sunt incapabile de zbor, au aripile întinse şi picioarele adunate sub torace paralizează şi mor;
• mortalitate foarte ridicată şi depopularea aproape în totalitate a coloniei;
• mătcile contaminate în afară de tulburările digestive, iniţial, sunt agitate apoi devin apatice, încetează complet ouatul şi în 1-3 luni mor.

Diareea la albine – măsuri de prevenire

Pentru a nu întâmpina efectele devastatoare ale nosemozei, apicultorii ar trebui să țină cont de un set de reguli care au ca scop prevenirea acestei boli.

• Menținerea igienei în stupi: se efectuează o înlocuire a fagurilor din stupi, astfel încât, o dată la 3 ani, să existe faguri noi în fiecare stup. În cazul în care o familie este afectată, să se dezinfecteze fagurii prin fumigație cu acid acetic 60%;
• Folosirea hranei de bună calitate pentru albine;
• Fagurii artificiali trebuie să provină din ceară sterilizată;
• Asigurarea unei ventilații bune în stupi în timpul iernii;
• Înlocuirea mătcilor din familiile infestate;
• Supravegherea regulată a familiilor și efectuarea mentenanței corespunzătoare perioadei.

Cum tratăm nosemoza sau diareea la albine

De regulă, tratamentul contra nosemozei este unul pe bază de medicamente, dar apicultorii pot folosi și rețete naturiste care combat diareea albinelor.

Pe piață sunt două produse cu eficiență împotriva nosemozei:

• Protofil: se administrează în sirop, câte 17 ml/l sau în pastă de zahăr, miere și zahăr,câte 34 ml/kg. Se administrează toamna în siropul pentru stimulare sau completare sau primăvara, în pasta sau siropul de stimulare. A nu se depăși doza de 80 ml/familie/an.
• FUMIDIL B: are la bază antibioticul fumagilina. Se administrează amestecat în sirop: la o colonie mare 25 g principiu activ la 1 litru sirop. La una medie, 18 g/0,750 l sirop, iar pentru un roi, 18 g/0,500 l sirop. Aceste cantități se administrează săptămânal. Se administrează în hrana albinelor, prin pulverizarea pe rame și pe pereții stupului iar siropul rămas, livrat ca hrană. În total se efectuează 8 administrări, la interval de 7 zile, între aplicări. În cazul acestui tip de tratament se recomandă precauție.

Pentru diareea la albine există și tratamente naturiste folosite de stupari, cum ar fi ceaiul de cimbru sau de coada șoricelului, cu o cantitate mică de macerat de usturoi, care se amestecă cu 750 g sirop de zahăr și se administrează în porții de 200 g.

Pentru orice eventualitate, se recomandă apelarea la specialiști, care vor pune diagnosticul corect și vor aplica tratamentul corespunzător pentru diareea la albine.