Embargoul rusesc schimbă prioritățile producătorilor agricoli: Uscătoriile de fructe reînvie în Republica Moldova
agrointeligenta.ro
Miile de tone de fructe moldovenești care până acum luau drumul Rusiei au rămas sezonul acesta fără mușterii. Producătorii însă s-au adaptat rapid contextului creat de embargul rusesc și, după ce au șters praful de pe bătrânele uscătoare de fructe, s-au apucat de treabă. Nici o poamă nu va rămâne în livadă, dau asigurări pomicultorii de peste Prut, deciși să nu iasă în pierdere.
”Uscatul fructelor în zona noastră a fost întotdeauna o ocupație tradițională, iar în ultimii ani, odată cu mărirea suprafețelor plantațiilor de pruni, această îndeletnicire a luat amploare”, a declarat presei Vasile Conicov, proprietarul unei uscătorii de prune din Ciorești.
Pvestește că a construit singur uscătoria, în timpurile sovietice. Acum, are și o livadă de pruni cu suprafața de 20 de hectare și se ocupă cu creșterea prunilor de mai bine de 25 de ani. În anii precedenți, el reușea să vîndă marfa, în stare proaspătă, unor comercianți ce o transportau mai apoi în Rusia și Ucraina. În acest an, nimeni nu a mai solicitat prunele, astfel că Vasile Conicov a pornit, la 25 august, toate cele trei cuptoare ale uscătoriei sale, cu o capacitate de cîte 5 tone fiecare. Circa 200 tone de prune vor fi uscate, iar la final producătorul va obține circa 50 de tone de fructe uscate.
În trecut, producătorii moldoveni obișnuiau să usuce prunele în loznițe, care funcționau pe bază de lemne și fum. Acum, însă, astfel de producție nu este solicitată de nimeni și nici nu este farte eficientă. Prunele sînt uscate în cuptoare speciale, care funcționează în bază de gaze naturale. Tot procesul durează cel mult trei săptămîni. ”În condițiile embargoului impus de ruși, uscătoriile sînt un colac de salvare pentru mulți producători de fructe”, afirmă agricultorul din Ciorești, Vasile Conicov, după care face o remarcă: ”Anul trecut, un kilogram de prune uscate costa între 22 și 24 de lei moldovenești. Vom vedea ce prețuri vor fi în acest an”.
Se orientează către soiuri cerute în UE
Alt proprietar de livadă din Republica Moldova a trecut la pasul următor și își regândește toată strategia de afaceri. Pe cele 20 de hectare cu pomi, Nicolae Pascal a decis să schimbe soiurile autohtone cu unele comerciale. Înainte de a alege ce să planteze, a vizitat livezi din Italia și a întrebat care sunt merele care se vând cel mai bine pe piața europeană. Exact cu aceleași soiuri și-a repornit și el afacerea care, în cel mult cinci ani, va produce 50 de tone de mere la hectar. A investit înntr-un sistem de irigare prin picurare și plasă antigrindină pentru a-și proteja recolta.
