Mierea de rapiță și mierea de mană: Una albă și-alta neagră, ambele ”cu lipici” la export
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Că mierea românească este foarte apreciată de către străini nu mai e noutate, însă recent, cererea la export a început să includă cantități însemnate din tipuri deosebite de miere, așa cum este mierea de rapiță sau mierea de mană.
Exporturile de miere de rapiță au crescut în ultimii ani, mai ales că și apicultorii români au început să producă în cantități mai însemnate acest tip de miere. Ușor de recunoscut în borcane după culoarea sa albă, acest fel de miere și-a făcut lc ca produs de bază în cosmetică, fiind un ingredient căutat pentru măștile de față. Un alt atribut al mierii de rapiță este aspectul său mai făinos. ”La târgurile la care mergem, străinii cumpără mereu și miere de rapiță pe care o găsesc mai greu în magazine. Spre exemplu, Germania este țara care importă cele mai mari cantități de miere de rapiță românească”, ne-a declarat Florentin Stavarache, un apicultor care deține propria sa stupină de 12 ani.
Mierea de pădure poate fi consumată și de cei alergici la polen
De cealaltă parte, mierea de mană este singura miere pe care albinele o produc fără a folosi nectarul florilor. De o culoare închisă, care poate varia de la nuanțe de verde sau roșu, până la nuanțe negricioase( în funcție de planta din care provine), acest produs apicol este apreciat pentru conținutul său ridicat de minerale (de șase ori mai mare decât la mierea de salcâm, spre exemplu) și poate fi consumată – în stare pură, și de către cei alergici la polen.
Mierea de mană este apreciată de cunoscători, fiind însă mai greu digerabilă. Ca și gust, mineralele acoperă aroma de zahar, iar la produsul obținut de la conifere, senzația gustativă este aparte.
Mierea de mană pate fi produsă în două feluri. ” Prima sursă, cea mai importantă, o reprezintă secreţiile dulci ale arborilor. Când ai fost într-o pădure de brad, pin, molid, sau chiar într-o pădure de fag sau salcie, probabil ai observat că de multe ori pe trunchiul sau pe frunzele acestor arbori se scurg răşini sau anumite substanţe lipicioase dulci. Aceste substanţe dulci sunt preluate de albine, mai ales în perioada de primavară şi toamnă, când florile sunt puţine sau oferă puţin nectar”, explică apicultorul Nicolae Lupu pe blogul său, Carafacumiere.ro.
Al doilea mod de a obține mierea de mană este dependentă nu doar de albine, ci și de alte insecte – afidele. ”Când ai mers în grădină cu siguranţă ai văzut nişte insecte mici verzui care de multe ori acoperă crenguţe întregi, iar frunzele şi zona în care ele se găsesc este acoperită cu ceva lipicios. Seva plantelor conţine o cantitate mare de glucide şi mai puţine substanţe necesare pentru sinteza proteinelor. Ca atare, afidele sunt silite să extragă multă sevă pe care o prelucrează cu aparatul lor digestiv, iar surplusul de glucide îl excretă sub formă de picături dulci (mană)”, mai explică stuparul.
Risc pentru albine
Albinele preiau aceste picături dulci mai ales dacă sunt foarte abundente iar flora din jur nu acoperă necesarul lor de nectar. Totuși, apicultorii cu experiență atrag atenție asupra riscului producerii mierii de mană pentru efectivele stupinei. ”Din cauza trizaharidelor albinele nu digeră în totalitate mierea de mană, mai ales când procentul de trizaharide este ridicat, iar în perioada iernii intestinele lor se vor umple rapid cu reziduuri. În cazul în care iarna nu are vreo „fereastră” în care albinele să îşi facă zborul de curăţire, albinele riscă să facă diaree, intoxicaţii grave iar moartea lor de cele mai multe ori este inevitabilă”, explică Nicolae Lupu.
Ca și nivel de preț, ambele sortimente – mierea de rapiță și mierea de mană sunt comercializate mai scump la târguri, în special datorită cererii și a ofertei încă limitate în acest moment. Pe site-urile specializate, direct din stupină, la vrac, un kilogram de miere de rapiță pornește de la 13-15 lei, în timp ce mierea de mană costă 25-30 lei/kg. Atenție: aceste tarife sunt valabile pentru cantități mai mari, la comercializarea în borcane, prețurile fiind mai mari, în general, duble.
